Author: No One
•duminică, august 09, 2009
Asta e primul film de Jim Jarmusch pe care l-am vazut.

Acest film este alb-negru (cred ca asta e stilul regizorului din ce am auzit) format din 11 segmente (primele trei fiind filmate in '86, '89, si '93). Secventele mele favorite sunt cele cu italienii (Joseph Rigano si Vinny Vella), cu Iggy Pop si Tom Waits, cu Alfred Molina si Steve Coogan, cu Wu-tang si Bill Murray si cu mosii (William Rice si Taylor Mead).

Tema centrala sunt cofelutza si cigaretele, la care se lipesc si alte chestii, dupa cum vine vorba. Un lucru comun la aproape toate (un afara de segmentul cu mosii) sunt mesele (sau fetele de mese) in alb-negru (sau carouri) si faptul ca, la fel, in aproape toate (exceptie facand segmentul cu Murray), la sfarsit ramane cel putin o persoana la masa.

E un film placut, cu buget mic, recomandat ptr cei cu rabdare si care vor sa asculte discutii banale ca-n viata noastra de toate zilele. Daca vreti sa va desprindeti ptr putin timp de filmele in care totul e rapid, scump si nu sta niciodata locului, give it a chance.

Informatii pe imdb si wiki, iar trailerul e jos cu precizarea ca filmul e mai serios dacat pare in reclama.



Melodia asta (nu luati in seama anime-ul de doi bani :)), puteti sa inchideti ochii, nu am gasit melodia altfel) e la sfarsitul filmului si e un cover de Iggy Pop dupa melodia lui Richard Berry care apare la inceputul fillmului.



ta hand om dig cititorule
This entry was posted on duminică, august 09, 2009 and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.