Author: No One
•miercuri, martie 24, 2010
Visam inspre sfarsit, inainte sa ma trezesc, ca citeam o carte (nu stiu care) si apoi, cand m-am trezit, primul lucru pe care l-am facut a fost sa dau cu mana peste plapuma (cautand ceva), de parca as fi lasat/pierdut o carte acolo. Mi-am zis ca asta ar tb sa o pun la "vis imperfect" si in scurt timp am adormit din nou.

Mai devreme, cand ma gandeam la asta, ma intrebam daca nu cumva am visat toata chestia :)) Stiu ca citeam o carte, stiu ca apoi am cautat-o dintr-un reflex peste plapuma, dar nu sunt sigur daca m-am trezit sau nu. Probabil ca am facut-o, dar totul are acea incertitudine specifica trezirii din somn.

Cateodata dupa ce ma trezesc, in primele momente, stiu sigur ca am visat acel lucru. Imi amintesc asa de clar. Dar dupa un timp, cand detaliile visului se duc, incep sa ma intreb "oare am visat eu asta?" si ma gandesc ca poate mi-am imaginat. De obicei raman cu o imagine in minte, care pare tangibila, dar restul s-a pierdut, s-a dus.

Cand am inceput sa scriu aceasta postare ma gandeam ca granita dintre vis si realitate, intre ultimele clipe ale visarii si primele clipe dupa ce te-ai trezit, e una subtire, nesigura. Atunci esti intre doua realitati si nu stii care cui ii apartine. Mintea ta ar putea sa accepte orice.

ta hand om dig cititorule

This entry was posted on miercuri, martie 24, 2010 and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.