Author: No One
•marți, iulie 20, 2010
Ma gandeam la doua postari pe care sa le scriu. Una despre rabdare (mai specific a mea) si alta despre ce as vrea sa gasesc (sau sa cer de) la o femeie si ce vreau sa-i arat. Cred ca am sa aleg a doua varianta :)

Vreau sa precizez intai ca ceea ce voi zice tine de o lume ideala, de niste idei ideale, un soi de lucruri pe care mi le doresc dar care sunt greu de avut in aceasta lume. Nu sunt atat de naiv sau de utopist sa cred ca voi gasi persoana care sa fie asa sau ca voi ajunge in punctul in care sa le am, dar totusi le doresc, asa cum iti doresti niste lucruri despre care stii ca te vor face mai fericit, ca-ti vor da o stare mai buna.

Observ tendinta si dorinta mea de a ma vulnerabiliza. E o chestie care nu o pot explica fara sa par pampalau :) dar imi doresc asta. Sa fiu vulnerabil catre o persoana si sa simt ca, oricum ar fi, aceea persoana nu-mi va face niciodata rau. As vrea sa gasesc pe cineva cu care sa nu ma lupt, de care sa nu ma tem ca ma va rani. Sa am siguranta aia ca va fi bine, ca voi fi in siguranta. In general cand esti vulnerabil si o arati (sau se vede), oamenii au tendinta (din diferite motive) sa te calce in picioare, sa fie rai, si tocmai de asta e asa de importanta pentru mine, pentru ca ma gandesc ca daca gasesc o persoana (de sex feminin, pentru ca la asta ma refer in aceasta postare) care sa nu faca asta, atunci voi avea un reper (din mai multele pe care le am) din care sa stiu daca va merge sau nu, daca pot sau nu sa am incredere in ea.

Tot timpul am observat ca eu caut pe cineva care sa ajunga sa ma stie cu totul. Stiu ca "necunoscutul" si procesul de a descoperi pe cineva e foarte important (si isi are rolul sau) in relatia dintre doua persoane, si apreciez asta cand se intampla, dar n-as suporta in timp sa stiu ca acea persoana nu stie cu adevarat cine si cum sunt. Din puctul meu de vedere e  placut sa stiu ca o persoana isi poate da seama ce simt sau ce gandesc fara ca macar sa scot un cuvant pe gura. Mai pe scurt, sa ma simta. Sa simta cand sunt suparat si cand am nevoie de ajutor, sa simta cand vreau sa fiu lasat in pace sau din contra cand trebuie sa insiste, sa simta ce-i cu mine. Sa-mi stie gandurile. Sa stie lucruri despre mine pe care sa nu le stie nimeni. Sa ma cunosca pe mine, ăsta cu toate lucrurile bune si rele pe care le am. Suna asa de utopist ca nici nu-mi venea sa scriu :) Foarte greu sa gasesti o astfel de persoana, si in plus cum poti sa ceri asta de la cineva, cand nu esti sigur ca tu ai putea face asta. Pentru ca dai dovada de nesimtire cand tu vrei si vrei, dar nu stii (sau nu vrei) sa dai. Nu e corect.

Mi-ar placea sa gasesc acea persoana ideala careia sa-i zic totul despre mine. Sa ma arat, asa cum deschizi un pachet si arati ce e inauntru. Nu vreau sa traiesc numai eu cu mine. I'm sick of me knowing me. Vreau ca si altcineva sa stie. Dar din nou, nu poti face asta complet pentru ca risti sa te lasi cu toata greutatea pe acea persoana. Si din nou nu e corect catre ea.

Vorbeam mai demult de rabdare, ca imi place sa gasesc persoane care dau dovada de rabdare. De ce? Pentru ca uneori simt ca pot pune rabdarea la incercare, ca pot deveni sacaitor sau enervant, dar nu-mi doresc sa indepartez acea persoana. Pentru ca uneori solicit mai multa atentie. Pentru ca uneori pur si simplu vreau sa stiu ca cineva ma poate suporta, ca-mi poate oferi din rabdarea sa ca o dovada ca ii pasa.

Mai demult intr-un comment Ajnanina m-a intrebat (pe buna dreptate): "Ok, dar tu ai rabdare?". Mi-a ramas in minte intrebarea asta. Pentru ca nu pot sa zic ca am rabdare tot timpul. Mi-ar placea sa fie asa, dar nu e. Am momente cand am o rabdare imensa, fara ca nici macar sa ma straduiesc sa o am (vine de la sine), dar am si momente cand mi se rupe firul si imi pierd rabdarea. Si cum ziceam mai sus, cum sa cer de la cineva sa aiba multa rabdare cu mine, cand eu nu pot oferi asta tot timpul.

Si imi place sa ma simt "safe" langa cineva. Da, asta e cuvantul: safe. Sa ma simt in siguranta. Relaxat. Sa nu ma mai emotionez (si sa mi se rupa firul). Sa fiu eu. Sa pot sa ma desfasor, in glorioasa mea tampeala :P Sa imi alunge gandurile negre si sa ma faca sa nu revin acolo, in bezna mintii mele. Sa ma tina in lumina. Sa fie cineva in care sa-mi gasesc forta.

Ei bine, sunt lucruri ideale ce mi-ar placea sa se intample. Si cine stie, daca intr-o zi se vor alinia planetele asa cum trebuie iar eu voi fi ceva mai "bun", poate ele vor deveni realitate :). Dar pana atunci sunt doar niste dorinte.


Rushing and racing and running in circles
Moving so fast I'm forgetting my purpose
Blur of the traffic is sending me spinning
Getting nowhere

My head and my heart are colliding chaotic
Pace of the world I just wish I could stop it
Try to appear like I've got it together
I'm falling apart

Save me
Somebody take my hand and lead me
Slow me down
Don't let love pass me by
Just show me how
Cause I'm ready to fall
Slow me down
Don't let me live a lie
Before my life flies by
I need you to slow me down

Sometimes I fear that I might disappear
In the blur of fast forward I falter again
Forgetting to breathe
I need to sleep
I'm getting nowhere

All that I've missed I see in the reflection
Passed me while I wasn't paying attention
Tired of rushing, racing and running
I'm falling apart

Tell me
Oh won't you take my hand and lead me
Slow me down
Don't let love pass me by
Just show me how
Cause I'm ready to fall
Slow me down
Don't let me live a lie
Before my life flies by
I need you to slow me down

Just show me
I need you to slow me down
Slow me down
Slow me down

The noise of the world is getting me caught up
Chasing the clock and I wish I could stop it
Just need to breathe
Somebody please
Slow me down


ta hand om dig cititorule

This entry was posted on marți, iulie 20, 2010 and is filed under , . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.