Author: No One
•miercuri, octombrie 27, 2010
Stele. Doua stele palpaie mai puternic. Boring.

Ma joc cu lanterna pe asfalt, in miezul noptii. Fac pasi. Cu fiecare pas ma cufund si mai adanc in intuneric.

"Oare a fi singur e a state of mind or a physical one? Oare te poti detasa de lume si totusi sa simti? E gresit sa vreau asta?"

Un om singuratic trece pe langa mine. Vad in ochii sai singuratatea si aceleasi ganduri ca si mine. Vad autodistrugerea. Ma priveste in ochi. Dau sa-l ajut. Imi doresc asta. Nu suport sa vad in altii zbucium.

"De fapt pe cine vrei sa ajuti?" ma intreba cu un zambet pe fata si trecu mai departe.

Trecu o fata pe langa mine. Ma face sa reactionez. Vreau sa-i zic cate ceva. Ma pornesc...

"De ce esti asa de 'violent'?" mi-o intoarce. Ma vad din alt unghi. Poate nu stiu sa fiu diplomatic, poate simt ca vreau sa ajut dar nu o fac cum trebuie. As vrea sa-i mai zic ceva dar o las sa treaca

"Cum separi 'a nu te atasa' de 'a nu iubi'? Pot sa fiu rece fara efecte secundare? E corect sa ma incapatanez sa vreau asta?"

Vad un corb pe o barna de lemn. Are la gat o placuta pe care scrie "common sense". Zambesc malitios. "Hai nu mai spune". 

In dreapta vad un batran pe o banca, stand in noaptea neagra. Ma joc cu fasciculul la picioarele sale. Ma priveste obosit in fata. Il las in pace si merg mai departe.

Fac pasi printre linii. Trec de-o parte si de alta a liniei continue. Ma trezesc cu Jesus langa mine. Ciudat, numele sau suna mexican. Bea ceva dintr-un pahar. "E gresit sa-mi doresc asta? Singuratatea. Spune-mi! Imi scapa ceva? De ce vreau asta? Nu vreau sa ma mai implic. Si cel mai ciudat e ca o zic asa de calm, de parca ar fi o stare normala a mea. De parca as vrea sa fie o stare normala a mea. Sunt oameni asa? As vrea sa-i vad. Sa invat de la ei. Vreau sa nu ma mai atasez dar totusi sa simt, sa fiu si rece si cald in acelasi timp. Ma poti ajuta? Imi poti explica?". Se uita lung la mine. Ridica paharul in cinstea mea

Duc drumul singur. John alearga dupa mine si ma apuca de dupa gat cand ma ajunge. Sta cu tigarea in coltul gurii si zambeste la misto. "Da" ii zic "asa te stiu" :). Mergem impreuna, eu cu gandurile, el cu zambetul ala pe fata. Se pune in fata mea si merge cu spatele. Ii luminez fata cu lanterna. "Cine esti tu?" ii zic in gluma. Imi intinde un cartonas: "Eu sunt tu. Nu exista nici o masca, nici o alta personalitate, nici un alt alter ego" Ai dreptate, mister. Eu sunt unul si acelasi. "Ia zi, zambaretule, sunt propriul meu dusman?" Trage tare din tigara, sufla in sus si ramane cu gura deshisa. Inca ii iese fum din gura. Nu raspunde. "Vezi tu" ii zic "stau si ma gandesc daca ce vreau sa fac e bine sau nu pentru mine. Daca fac alegerea asta, adica. Simt ca pot fi asa dar nu stiu sigur daca e alegerea corecta. O parte din mine o vrea si ma gandesc daca ii pot face fata. O alta parte vrea sa ma pedepseasca, s-a obisnuit asa, cu felul asta de viata. Ma uit la oamenii ce trec pe langa mine si ma astept sa-mi zica ca mi-am facut-o cu mana mea in timp ce ma privesc cu mila. Nu vreau sa fug, nu sunt dezamagit, nu sunt suparat, vreau doar sa privesc lumea din coltul meu, sa fiu pasager prin ea, sa raman numai al meu. Sa fiu acolo, sa fiu alaturi de oameni, sa ma implic, dar sa nu apartin." Imi intinse biletul. Pe el scria: "Oare ne ferim de responsabilitate?" Ma uit la el si vad acelasi semn de intrebare in legatura cu mine. "Nu stiu ce vreau" si astfel las vorbele in aer. Ridica si el din umeri, cu acelasi zambet pe buze pe care-l puteai interpreta ca pe un misto. Stiam ca nu e. El e doar partea din mine care nu se streseaza. E mascariciul serios. Fratele mai mare care stie totul si nu stie nimic. Imi intinse in gluma tigara. Am zambit. Stia ca nu fumez. Dansa cativa pasi pe astfalt in lumina mea si se dadu inspre dreapta facand cu tigarea dintre degete miscari prin aer. Bye-Bye!

Cu fiecare pas ma cufund si mai adanc in intuneric. Ma joc cu lanterna prin noapte. Drumul e lung, vor mai veni si alte cuvinte pe el.

This entry was posted on miercuri, octombrie 27, 2010 and is filed under , . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.