Author: No One
•marți, ianuarie 18, 2011
Doamne cat de plictisitor poate sa fie penalul asta. Prin comparatie civilul pare film de actiune :)) O zic fara misto (serios), dar toata stima pt cine poate sa se masturbeze citind penalul :P Dar trebuie sa-l fac, ce sa-i fac (ma refer la penal, nu la masturbat :D)

O recunosc din capul locului ca nu-mi place sa invat. O fac doar din nevoie, ca ceva ce trebuie sa faci ca sa obtii ceva (o diploma in cazul asta). Bine, acu' nu trec ca gasca prin apa, dar totusi nu invat cu placere. Imi ziceam la un moment dat ca daca vreau sa nu mai am insomnii atunci ar trebui sa invat (citind ajunge chiar sa ma apuce somnul, nahh :)) )

Stiti, v-am zis ca am in minte ceva ce vreau sa fac dupa ce termin. Nu zic ce, ca mi-e teama ca daca o spun in cuvinte o sa ma teflecesc si n-o sa mai ajung sa fac asta. Asa ca stam cuminti la cutie si facem politica pasilor marunti, fara sa incerc sa ma gandesc ce va fi peste un catralion de ani.

Am un coleg care se entuziasmeaza pe ideea asta. Eu incerc sa fiu mai ponderat. E frumos (si bine) sa ai vise, dar asa, numai cu ele, nu realizezi nimic. Cerem mai putin entuziasm si mai multa vointa de a face. Incerc sa ma agat de ideea de ce va fi dupa, ca sa trec acum prin facultate. E un gand care pe mine poate sa ma ajute. Sper.

Adaug aici (in anexa asta :P) ca eu nu sunt genul sa ma entuziasmez prea mult. O fac putin si cu o anumita intensitate (dar nu exagerata totusi). Si in general o tin numai pentru mine. Imi place sa fiu asa (zic eu, mai ponderat) ca sa nu mi se urce la cap (lucru de care sunt constient ca se poate intampla). Nu-mi plac scenariile in care unu zice ca va face si va rupe, si apoi... cucuuu!... nimic. Prefer mai putine vorbe si apoi ceva concret la sfarsit.

Si da, desi inca mai am de lucrat la asta, asa imi doresc sa fac lucrurile in viata.

Later Edit: zicea pitic de ideea de a fi "in rand cu lumea" (se referea la a termina cu scoala si a incepe in sfarsit un servici). Eu de exemplu nu sunt "in rand cu lumea" din punctul asta de vedere (si poate si din altele), mai am pana acolo. Cateodata "lumea" asta se poate uita ciudat la tine cand nu esti in rand cu ea. E pe principiul "uite ce am facut/cine sunt eu si uite ce-ai facut/cine esti tu". Si va zic, multi gandesc in limitele principiului asta, chiar si fara intentie.

Later Edit 2 (si off topic): moooooa ce tare e Alexandra (vb de în derivă acum). Joaca bine fata aia (Laura Ilie), f natural. Cred ca in cele cateva minute pe care le-a avut i-a luat pe toti :) And she's cute, I admit :) (completare: Alexandra e fata psihologului, adica Andrei, din serial)

Faza de final (pornita de Alexandra) a fost cea mai buna din serial (dupa mine). "Hai urla... ca un leu". Dar, bineinteles, Andrei al nostru nu a urlat. "... ca un leu". Tine mult in el, asa pare sa fie personajul, acumuleaza si acumuleaza. L-a dibuit Victor pe alocuri. "Hai urla... ca un leu". Uneori eu cred ca sunt ca Andrei.

ta hand om dig cititorule

This entry was posted on marți, ianuarie 18, 2011 and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.