Author: No One
•duminică, martie 20, 2011
De la un timp nu mai am tragere de inima sa scriu. Parca nimic din ce as putea scrie nu mai are insemnatate. Nu e vorba ca nu am ce scrie. De aberat pot sa aberez pana la sfarsitul lumii, dar tocmai asta mi se pare acum: o aberatie. Ce vreau sa scriu, nu mai vreau sa scriu dupa un timp. La ce ma gandesc, pare fara valoare (nu e ca si cum as zice chestii noi aici :)) ). Nu mai am pornirea de a scrie, mai simplu. Imboldul ala care te face sa o faci chiar daca nu e cine stie ce postare (ca idee sau ca subiect).

Candva mai demult, cand am inceput, o dorinta vis-a-vis de blogul meu era sa scriu despre mine, sa ma arat lumii. Acum nu mai simt nevoia asta. Sau cumva... nu mai vreau? Banuiesc ca e putin din amandoua. Cred ca astept sa ma reasez si sa vad ce directie trebuie sa aleg, sau mai degraba cum sa abordez blogul asta. Pot sa o fac mai light asa cu muzica, filme, glumite, poze si chestii. Dar stiu ca la un moment dat ma va nemultumi profund sa postez numai in felul asta sau ma voi blaza de tot pana la plictisire. Pot sa o dau pe rant si cam tot ce e prin zona asta, dar cred ca as deveni prea sacaitor si prea rautacios. Pot sa scriu despre mine dar atunci va trebui sa ma indepartez de voi si sa ma retrag intr-un colt. Ciudat cum gandul ca daca voi inchide comentariile imi da senzatia ca ma va ajuta sa scriu. Nu stiu unde sa ma pozitionez cateodata pentru ca vreau cate putin din orice :))  Si filme, si rant, si despre mine, si sa tin o legatura cu voi, si sa scriu de parca nu as fi citit. Plus altele care nu-mi vin in minte acum. 

Sau poate nu vreau sa iau o decizie in ce directie sa o iau sau cum sa ma plasez. Nu e asa simplu sa scriu intr-o singura fraza tot ce vreau sa zic pentru ca, pentru mine cel putin, o idee isi are radacina in mai multe locuri. Simt ca m-am indepartat de blogul care l-am inceput, simt ca ma cenzurez, simt ca nu am ce zice, simt mi-am pierdut din energie si ca m-am blazat, simt ca scriu de dragul de a scrie si de a avea un blog, si tot asa.

Nu ma prea pricep eu sa scriu simplu si la obiect  :))

Am obosit si eu poate, pentru ca vad ca nu ma duc nicaieri. Blogul asta a fost creat si din dorinta de a ma indeparta de starea in care eram inainte de el. De a ma tine ocupat si de a ma duce in alta lume. Si vad acum ca sunt tot acolo unde eram si inainte, ca blogul nu ma ajuta deloc asa cum am dorit. Da, am invatat despre mine si poate m-am si schimbat de cand scriu dar nu e de ajuns. Golul e tot acolo. Blogul asta nu-l va lua. Pana la urma depinde de mine. Si asta tot blogului trebuie "sa-i multumesc". Tot scriind, si traindu-mi viata in acest timp, mi-am dat seama ca nu ma pot desprinde de "zona mea de confort", ca traiesc intr-o incapatanare continua. Cu cat inaintez cu atat imi dau seama ca va fi un singur rezultat in viata mea. Izolarea si resemnarea. Din ce ce in ce mai mult, cu fiecare gand, ele devin realitate pentru mine. E ca o tinta de la care simt ca nu ma pot abate. Blogul asta poate a fost o incercare de schimba ceva, de a ma exprima si prin asta de a imi modifica realitatea. Zic "poate" pentru ca nu mi-am zis clar  "mah, am in plan asta si asta", pur si simplu am zis sa am un blog si apoi toate motivele au venit, unele atunci, altele in timp.

Nu renunt la blog. Si postarea asta nu e nici o incercare de a crea premizele unei renuntari "controlate". Voi mai scrie, numai ca voi avea probabil o perioada de reajustare ori de tranzitie. De fapt, nici eu nu stiu ce si cum, stiu doar ca voi mai scrie, mai rar sau mai des, habar n-am. Va fi, in parte, in functie de mood, ca intotdeauna.

ta hand om dig cititorule

This entry was posted on duminică, martie 20, 2011 and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.