Author: No One
•marți, aprilie 12, 2011
Am crezut ca daca imi pierd controlul intr-o cearta nu stiu ce ar iesi si de aceea incerc sa nu mi-l pierd. Dar poate nu e chiar legat de "nu stiu ce ar iesi" ci de control. De ideea ca nu vreau sa devin unidimensional. Da, cand te certi devii unidimensional, gandesti numai intr-o singura directie. Dar ce te faci cand nu vrei sa o faci, cand nu vrei sa iti dai drumul la furie, chiar cand simti ca fierbi in interior? Cand stii ca lucrurile nu sunt asa de simple asa cum crezi tu la furie?

Daca esti furios esti oare indreptatit sa-l distrugi pe celalalt? Ce faci? Il inveti minte sau lasi de la tine? Daca lasi, cat te va costa? Daca o faci, cat de mult rau vei face?

Cateodata ma gandesc ca avem o responsabilitate si pentru ceilalti. Ca de noi depinde si binele celuilalt. Ca intr-un fel, cumva, trebuie protejat de noi. Eu asta simt cateodata cand dau de anumiti oameni, ca sunt responsabil de interactiunea mea cu ei. Ca trebuie sa am grjia sa nu ranesc, ca atat cat tine de persoana mea sa am grjia sa le fie bine cand se "lovesc" de mine. Nu-mi place ideea sa fiu iresponsabil cu altii, sa ma comport de parca ei nu sunt ca mine, de parca nu sunt oameni.

La unii oameni sunt in stare sa ma las facut praf numai sa nu spun ceva care sa raneasca. Pentru ca stiu ca pot rani daca vreau. Toti oamenii sunt vulnerabili, make no mistake. Ma gandesc cu putina teama la astea, la faptul ca pot rani asa usor si la faptul ca pot lasa persoane sa ma faca una cu pamantul.

Nu m-am certat cu nimeni, nu sunt furios. Cred ca trebuie sa precizez asta. Sunt doar idei/ganduri pe care le-am avut de-a lungul timpului.

ta hand om dig cititorule

This entry was posted on marți, aprilie 12, 2011 and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.