Author: No One
•joi, mai 12, 2011
Cand trecutul te prinde din urma. Sau poate m-am uitat eu in spate. Azi noapte nu puteam dormi si am facut singurul lucru pe care nu l-am facut in anii astia. Am citit cateva "urme" din trecutul meu.

Cand am terminat generala, mi-am luat un carnetel si mi-am pus colegii sa scrie un mesaj acolo. Si azi le-am citit pe toate. Dupa atatia ani. Cred ca sunt aproape unsprezece :) Mesaje simple cu urari si "de la... de la...". Scrise diferit si totusi cu urari asemanatoare. Interesant e ca mai multe fete mi-ai zis "bafta/succes la fete" decat baieti :)) Sunt toate acolo. De la fata care ma placea. De la fata pe care o placeam. De la colegi a caror nume sau feţe nici nu le mai tin minte. Mesaje mai simple sau mai lungi. E un mesaj acolo care-mi place foarte mult: "Iti multumesc ca ai fost un coleg bun si un baiat de gasca! Ne-am inteles destul de bine!" :) Frumos din partea ei sa zica asta. Toate aceste mesaje... Acum cand le citesc lumea de atunci pare mai frumoasa. Prin ele o privesc cu alti ochi. Sunt o bucata din trecutul meu. Ma uit la carnetelul asta, care e acum in fata mea, si parca e un obiect de valoare. Ceva frumos si drag. Ceva atat de mic si de nesemnificativ in lumea asta si totusi nu pot sa nu zambesc putin cand ma uit la el. Si mi-a trebuit atata sa il citesc din nou.

M-am uitat si la poze cu colegii mei din liceu. Chipuri pe care nu le-am vazut de mult. Si fata care mi-a placut. Nu pot sa nu o admir in poza aia. Mi-a placut foarte mult. Dar totul a trecut si acum si pe ei i-am uitat. Acum sunt doar niste amintiri dintr-un trecut care a devenit mai frumos cu timpul.

Dar ce m-a atins cel mai mult au fost acele sms-uri transcrise pe trei foi. De la o ea. Am scris si aici despre ea. Nu am putut sa citesc pana acum foile alea dintr-un capat in altul. Nu am putut. Doar mi-am trecut privirea si mi-am amintit. Dar azi le-am citit. M-am intors inapoi. Si imi dau seama acum, ufff abia acum, cat de mult ma placea. De ce nu am cedat? Trebuia sa las de la mine. Dar nu am facut si nu am mai vorbit. Am fost atata timp suparat pe ea si acum nu mai sunt. Imi dau seama cat m-a influentat, ce impact a avut asupra mea. Sunt doar trei femei despre care pot sa zic ca m-au influentat. Ea e a doua. Si din cand in cand, cum e azi, imi mai bantuie mintea. Rar fata de primii ani de dupa, dar ramane acolo. Nu e atat amintirea ei, pentru ca asa imi amintesc de oricare fata care mi-a placut, cat ce am atasat la aceste amintiri. Mi-am imaginat ca vorbesc cu ea, acum, dupa atatia ani. Si in momentul asta chiar mi-as dori. De aceea stau si ma uit ca un bou la un profil care cred ca e al ei. Nu stiu sigur. Poate nici nu e. Ce sper eu ca voi obtine daca vorbesc acum cu ea? Nostalgii? Trecutul e in urma deja, nu are cum sa mai fie la fel. Au trecut prea multi ani. Acum poate e casatorita, poate, cine stie, are copii, poate nici nu ma mai tine minte. Oricum... acum, dupa ce am citit foile alea, am ajuns sa o vad cu alti ochi. "Sper ca esti bine acolo, oriunde ai fi. Azi-noapte mi-am adus aminte cu drag de tine. Nu mi-am dat seama niciodata ca poti fi asa cum te vad acum"

ta hand om dig cititorule

This entry was posted on joi, mai 12, 2011 and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.