Author: No One
•luni, mai 23, 2011
Asta e singuratatea pentru mine. E punctul in care raman din cauza ca mi-e teama sa dau piept cu lumea. E ceea ce stiu sa fac. Nu stiu sa fiu sociabil. Arunca-ma intr-un grup si mi-ai luat glasul. Devin tipul tacut, poate serios, care uneori arata speriat si se simte nelalocul lui. Nu stiu, poate exagerez.

Sa stiti ca nu-mi place sa fiu singur. Nu e un stil de viata ales din nu stiu ce pornire teribilista. Desi, daca are sens pentru voi, mi-ar placea sa o transform in asta. Mi-ar fi mult mai usor decat sa ma confrunt cu ce ma sperie. Nu degeaba zic ca depinde de mine. Depinde de mine pana la urma incotro o iau. Nimeni nu poate face asta pentru mine.

Intr-un fel sau in altul am fost asa toata viata. Dupa 26 de ani nu mai poti schimba asta intr-o dimineata. Ce ma supara la mine e ca stau pe un munte de potential si nu fac nimic. De aceea am ce am cu mine. Asa ca pentru mine daca o dau in bara e vina mea pentru mi-am facut-o cu mana mea. Nu o sa ma justific sau ascund acum dand vina pe altii sau pe capriciile destinului.

Cat despre "prietena"... eu nu stiu termenul asta. Tot ce mai invat in anii astia este sa fiu cool about it.

Nu-mi place nici sa fiu penibil pe blog dar daca asta e adevarul.... Doar nu o sa zic ca sunt nu stiu ce minune :P Nu-mi place sa-mi imfrumusetez imaginea. Asta sunt eu. Macar sa fiu corect cu asta.

ta hand om dig cititorule

This entry was posted on luni, mai 23, 2011 and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.