Author: No One
•marți, iunie 14, 2011
Invidios? Sa fiu eu invidios oare citind postarile altora? Nu gasesc alt cuvant desi cred ca e unul mai bun. Citesc uneori si ma trece o mica invidie. E naspa sa iti imaginezi. Sa ti se creeze imagini in minte. Pentru ca asa nu mai e lectura. E zbucium. E chin intr-o anumita masura. Si totusi nu sper, nu visez ca va fi asa. Imi imaginez si nu visez. Ce interesant suna.

Tu cel ce vei veni dupa mine, sper ca imi vei repara greselile. Ca vei fi un altul decat sunt eu. Ca te vei inalta acolo eu nu am putut. Daca te-as ajuta acum, daca ti-as arata ce sa nu faci atunci as trai prin tine.

Parca orice melodie pare puternica acum :)

Am lucrurile mele uitate intr-o debara. Si atata vreme cat nu ma ating de ea, ele nu cad peste mine. Sunt protejat in lumea mea izolata si creata de mine. Si asa nu ma stresez. Dar e de ajuns un rand, o imagine, un sunet, sa iau contact cu lumea de afara. Sa imi dau seama ca exista si o alta lume acolo.  

Poate sunt in privitor, un narator, un observator. Si atat timp cat debaraua e inchisa nu ma deranjeaza.

Later Edit: ...apare un sentiment anume cand citesc ori cand vad ceva. invidie e un cuvant prea dur zic eu. e un fel de "vreau si eu" combinat cu putina frustrare, ceva regret, o doza de resemnare. e ca si cum ai fi in fata unei virtrine si nu poti lua cu tine ce iti doresti de acolo. vezi dar nu te poti atinge, si simti cumva ca nici nu ai dreptul la asta.

ta hand om dig cititorule

This entry was posted on marți, iunie 14, 2011 and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.