Author: No One
•duminică, august 14, 2011
Doar ce mi-am amintit ca plutesc. Cu picioarele la 2 metri de pamant, cu capul undeva mai sus. Plutesc ca si cum asa ar fi normal, dar o privire in jos imi aduce aminte. Poate gravitatia actioneaza la 2 metri deasupra ptr mine. Sau poate nici nu mai stiu cum e sa atingi pamantul.

Un adidas aluneca incet, secunda dupa secunda, pana imi cade din picior. Undeva acolo jos. "That's strange", ma gandesc dar parca nu mi se pare un capat de lume. Te gandesti ca ii vei avea tot timpul in picioare, că si ei, ca si tine, plutesc in aer. Dar se pare ca nu e cazul. Credeam ca nu va fi asa, cu un adidas dormind lenes pe astfalt si cu picioarele atarnand in aer, dar iata-ma-s... pierdut si in acelasi timp regasit, uitat si in acelasi timp prezent aici, la rascruce si in acelasi timp cu mult dupa ea.

This entry was posted on duminică, august 14, 2011 and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.