Author: No One
•marți, ianuarie 31, 2012
Am visat o fata azi. Eram in vechiul bloc unde am stat inainte sa ma mut la casa si ea statea la o masa la parter. M-am dus la masa aia si i-am zis sa imi zica ceva, orice. La inceput s fost surpinsa dar apoi a povestit ceva despre un sofer de taxi. Mi-a placut asta la ea, ca a fost pe faza, ca a intrat in joc. Avea parul blond-roscat (care se inchidea la culoare cu cat inaintam in vis) si ce m-a fascinat la visul asta a fost faptul ca puteam sa-i vad chipul. Si nu numai sa-l vad dar sa ramana asa tot visul. Am dansat (cred) si apoi am urcat scarile pana la ultimul etaj unde am intrebat-o unde e umbra ei si ea mi-a zis ca e atasata de mine. Apoi a fugit in apartament. Eu am zis ceva ca ma voi casatori cu ea si m-am dus dupa ea. Visul s-a terminat cand am dat de taica-miu acolo, in vis, si mi-a stricat tot visul :))

De obicei nu vad chipul celor pe care ii visez, dar de data asta chipul ei l-am vazut cat se poate de clar. Si s-a pastrat asa tot visul cat ea a fost in el. In general in vis nu vad chipurile asa ca ma miram, in timp ce visam, ca pe al ei il puteam vedea. Chiar nu-mi puteam lua ochii de la ea ca sa nu-i pierd chipul.

Acum mai am o chestie. Nu ma pricep la culoare parului, la nuante. Stiu ca parul ei era la baza roscat poate dadea putin spre blond. Era ca spicul de grau dar spre roscat. Nu roscat rosu ci roscat galbui. :))) Vedeti, nu pricep :P Stiu doar ca tin sa zic nuanta corecta de culoare ptr ca in vis imi placea parul.

L.E: dupa ce am citit comentariile, in care mi se cerea sa zic cum arata, trebuie sa o cautam pe fata asta :)) Facem un portret robot si o dam in cautare :P Doar sa imi aduc aminte cum arata...

ta hand om dig cititorule

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•luni, ianuarie 30, 2012
sursa missZ.e

Ar fi usor daca ar fi asa, nu? :)

ta hand om dig cititorule

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•sâmbătă, ianuarie 28, 2012
Exista oare viagra pentru scris? :)) Sa intareasca inspiratia sau asa ceva :)) Parca nu mai pot sa scriu. Tot astept aici sa-mi revina erectia literara si sa improsc ecranul cu un text :)) Incerc sa ascult o melodie afrodisiaca. Astea de obicei dau ceva intarituri in zonele de creatie. Dar ce ma fac cand nici asta nu mai merge? De la prea mult uz probabil :)) Atunci impotenta ma paste. "Saracu', asa de tanar", parca aud :D

Dar ufff, ahhh si ufff din nou, azi am avut putinica inspiratie. Atat cat sa ma tina vreun 1 minut juma. Dar ce ma fac pe viitor, ca nu mai merge? Ce substante nocive mai pot folosi? Cum imi mai iau eu fix-ul de atentie? Cum, si cand, mai scriu eu?

ta hand om dig cititorule

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•sâmbătă, ianuarie 28, 2012
Pic, pic, pic. Apa picura in chiuveta. Lumina palpaie in camera goala. Cartea isi deschide copertile si foile sale se misca in bataia vantului. Scaunul cade. Poc. Si se imprastie pe podea. Peretele se scorojeste iar tabloul isi modifica unghiul pe perete. Geamuri nu-s, si nici patul. Unde am dormit noi doi acum mai mult de 2 ani. Unde am facut dragoste si am asistat la povestile tale. Masa plina praf... bate vantul peste el. Si peste ea. Usa de la baie scartaie usor si manerul dusului aluneca in cada. Ai disparut din aceasta casa. Am disparut amandoi. Copii nu se mai joaca in ea, iar cainele e de mult mort. Ce singuratate incearca acesti pereti crapati. Ce tristete apasa aceste podele care scartaie la cea mai mica atingere. Canapaua veche si rupta zace intr-un colt cu un arc iesit in afara. Ma cutremur. Aici am locuit. Aici ne-am trait fericirea si necazul. Aici ne-am nascut si am murit. Relatia noastra a parasit acesta casa si apoi ea la randul ei si-a pierdut sufletul. Aceasta e casa noastra acum. Casa noastra fara suflet.

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•miercuri, ianuarie 25, 2012
Azi am visat o idee de carte. Un om traieste pana la, sa zicem, 60 de ani si apoi incepe sa se intoarca in timp. Si o face zi cu zi, luna de luna, an de an, pana ajunge inapoi bebelus. Cand zic se intoarce in timp nu e ca in Benjamin Button cand intinereste ci retraieste trecutul sau inapoi inspre copilarie. Si el la inceput nu isi da seama dar apoi incerca scape din capcana asta si sa revina la varsta sa normala. Mi se pare o idee bunicica de o carte daca e scrisa cum trebuie :) Daca cineva o preia, impartim profiturile :))

Am observat in ultimul timp ca visele mele sunt mai mult ca niste filme sau seriale. Plus ca se continua chiar daca ma trezesc peste noapte.

ta hand om dig cititorule

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•marți, ianuarie 24, 2012
Totul depinde de noi. Si la sfarsitul zilei tot noi ramanem numai cu noi. Singuri sa ne rezolvam problemele.

Porn is like junk food. Bun la gust numai atunci cand il mananci si apoi, dupa, iti dai seama ca nu are nici o valoare.

L-am visat pe tata mort. Ultima data cand l-am visat asa a facut infarct

ta hand om dig cititorule

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•marți, ianuarie 24, 2012
Apa curge in suvoaie peste capul meu. Si gandurile se aduna in mintea mea. Toata nimicia si toata disperarea. Plec capul sub dus si le las sa curga odata cu apa. In suvoie. Peste gat si peste umeri. Le las sa curga de-a lungul bratelor pana-n varful degetelor. Si stropi sa se desprinda de pe antebratele mele. Curge apa peste mine, pe spate si pe piept. Si gandurile se duc. Apasarea se duce. Vreau sa scap de ele, vreau sa fiu ca nou. Apa aluneca peste picioarele mele si se scurge pe fibra de sticla a cazii. Totul se concentreaza si curge in jos pana ma simt altfel. Mai nou, mai curat. Sufletul meu tresalta si mintea se linisteste. Apa curge prin scurgere spre un teritoriu negru, al durerii si disperarii, loc unde se aduna toate energiile negre si grele de la noi toti.

Dar oare pana cat voi ramane asa? Totul e trecator. Chiar si starea de bine. Te poti agata de ea dar ea se duce si apoi te incarci din nou. Ca o baterie. Devii din nou murdar, te consumi din nou, arzi din nou. Nimic nu dureaza pentru totdeauna. Si noi alternam intre alb si negru, intre curatenie si murdarie, intre liniste si agitatie toata viata.

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•duminică, ianuarie 22, 2012
Suntem suflete singuratice. Toti vrem sa fim prietenii altora. Dar unde sa-i gasim?

Asist pe bloguri la oameni care citesc blogul respectiv si isi doresc sa ia legatura si sa se imprieteneasca cu autorul. E bine sa faci asta? Nu e oare o iluzie? Asta imi arata cat de singuri suntem daca ne cautam prietenii pe blogurile pe care le citit. Eu insumi am simtit nevoia sa iau legatura cu anumite persoane. Nu zic ca e rau dar cat de mult ne arata asta singuratatea interioara.

Ne atasam de si comunicam mai bine cu niste necunoscuti.

M-am surprins zilele astea ca am stat pe un blog si am vorbit cu autoarea. E prea mult spus am vorbit. Eu puneam in joaca niste intrebari penibile si ea raspundea. Vroiam, simteam nevoia sa vorbesc cu cineva. Nu e ea persoana cu care sa legi prietenii dar un fel de fascinatie ma face sa tot ma bag pe acolo :))

Chiar si cand scriu aici eu de fapt vorbesc cu voi. De fapt la concluzia asta am ajuns, scriu ca sa tin legatura si sa vorbesc pe aici cu oameni. Asta motorul care ma face sa scriu.

As vrea sa scriu fara oprire pana maine dimineata. Sa umplu pagini si pagini. Sa zic nimicuri peste nimicuri dar sa simt ca iau plictiseala asta apasatoare de la mine.

Maine incepe oficial sesiunea (primul examen e mai incolo). Iar eu nici nu vreau sa aud de ea. O luna de stres si ganduri la altele si la altele. Asta e pentru mine.

Parca sunt un mare copil :)


Cause I’ve started falling apart I’m not savouring life
I’ve forgotten how good it could be to feel alive

Pun aici si videoclipul si o versiune live

ta hand om dig cititorule

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•sâmbătă, ianuarie 21, 2012
Am visat cum se facea un reportaj cu un om al strazilor. Avea un caine numit Martinica si statea intr-un cort facut din folii de plastic. Luase bataie de la baietii din cartier dar nu se revolta. Considera ca asa a fost sa fie. Avea o nepotica de cateva luni care murise. Se bucura ca macar a putut sa o vada cat timp traise.

ta hand om dig cititorule

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•vineri, ianuarie 20, 2012
Caut cuvinte si sunt destul de treaz. Noaptea a trecut si dimineata nu aduce nimic nou. Doar niste ochi incercanati si o incercare de evadare. Nu vreau sa dorm, nu vreau sa visez. Vreau doar sa stau in liniste, asa, in mijlocul noptii.

Cineva m-a uitat aici. A plecat in bezna si m-a lasat to sort things out. Sa vad ce-i cu mine si cu lumea asta a mea. Vreau sa o uit. Si sa o iau de la capat. Un nou ciclu.

Afara sper sa ninga marunt si sa acopere toata lumea. Un alb fara margini. Ca in ziua in care m-am nascut. Sa ninga cu fulgi mici si mari, iar oameni de zapada sa se joace prin troiene. Asta imi doresc eu azi.

Caut cuvinte si sunt, inca, destul de treaz. Noaptea inca ma asteapta afara si dimineata doarme pe un pat de paie. Ochii mei cutreiera albul blogspotului si incerc sa evadez. Nu vreau sa dorm, dar vreau sa visez. Vreau doar sa stau in liniste, asa, in mijlocul noptii.


PS: "insemnari" si "pe foi albe", can't decide

ta hand om dig cititorule

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•marți, ianuarie 17, 2012
Am visat ca avem aveam superputeri (puteam sa zbor, si eram puternic). Eram intr-o tabara unde ne antrenau sa ii putem infrunta pe cei "super-rai". Eram un fel de paralela Jedi-Sith. Si in vis invatam sa zbor deasupra unui aparat cu aer ce ma tinea... in aer :)) Si astia faceau misto de mine. Asa ca la un moment dat m-am enervat si i-am caftit pe toti, atat cei cu superputeri cat si cei fara. Cred ca am omorat si cativa. Devenisem super-rau.

Am mai visat ca eram la Constanta la prietenii de acolo. Tin minte ca ma simteam in plus acolo, de parca deranjam prin prezenta mea.

PS: ce superputeri ati vrea sa aveti? Eu as alege sa opresc timpul (sau sa-l acccelerez) si sa fiu telepat. Si sa mut obiectele (telekinezie, daca nu ma insel).

ta hand om dig cititorule

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•luni, ianuarie 16, 2012
Intr-o zi ne vom duce, si incet incet uitarea se va asterne peste noi. Vom disparea din mintile oamenilor odata cu ultimul om care ne-a cunoscut. Apoi vom fi doar o poza sau doar un nume.

Vorbesc despre oameni normali care nu lasa prea multe in urma lor. Scriitori, cineastii, pictorii, artistii in general, sau oamenii care marcheaza istoria vor ramane in constiinta colectiva. Dar omul de rand, nu. Noi vom disparea si nimeni nu va stii nimic despre noi. Cine mai stie despre oamenii de acum 50 de ani, 100 de ani? Le stim poate numele, poate dam de ei, anonimi, intr-o poza, stim perioada in care au trait, dar despre ei, efectiv, nu stim nimic. Cine au fost, ce au facut, ce viata au dus. Ei sunt practic oamenii care nu au existat.

ta hand om dig cititorule

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•duminică, ianuarie 15, 2012
Revin cu niste cautari de pe google de pe anul asta. Am sa le pun numai pe cele care par mai interesante.
  • o intamplare in epoca de piatra
  • "kalle mattson" (nici nu stiu ce inseamna)
  • am primit 10 ani intedictie pe sua
  • baieti frumosi de 14 (this sounds creepy)  
  • blogul suflet de tarfa e scris de un barbat (posibil)
  • buffy spike quotes
  • cautare tumblr (si... care duce pe blogspot :D)
  • ciripit de vioara
  • fete cu pistrui
  • ganduri pierdute
  • halucinatii paianjeni
  • imi dati un site cu baieti (again... creeeeepy)
  • inca te astept baiat trist (asta cred ca are legatura cu mine :)) )
  • intamplare imaginara petrecuta in epoca de piatra
  • mana incordata
  • marimea conteaza? (multi zic ca da)
  • nu te-ai intrebat niciodata
  • omul cu o singura aripa
  • poza iubire tumbir
  • poze om care este trist
Si de anul trecut din decembrie
  • stelute pe pamant utube
  • baieti frumosi de 16 (acum a crescut varsta :)) )
  • barbati frumosi 18 ani
  • barbati frumosi din profil
  • batranul scrub
  • colindato ghiding mahar
  • cu cat te gandesti mai mult la ceva
  • cum e varful limbii dulce (dulce?)
  • cum sa imi dau parul pe o parte
  • dc ma gandesc la ea
  • de ce ametim cand ne invartim
  • desene cu stelute
  • eseuri cine sunt eu
  • fata fara cip ( :)) )  
  • if you were waiting for a sign (inca astept)
  • nu stiu sa glumesc
  • parintii mei sunt comparatii
  • paru facut cu placa barbati
  • sa scriem despre semeone si despre tema melodiei
  • sms de trecut    
Unele nici nu stiu cum de fac legatura cu blogul acesta :))

ta hand om dig cititorule

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•vineri, ianuarie 13, 2012
As vrea sa ma imprastii in mii de firicele de nisip. Si sa cad pe gresia rece. Sa bata vantul si sa ma duc in cele patru zari. Sa vad lumea si sa fiu in fiecare bucatica un unu

As vrea sa ma recompun apoi bucatica cu bucatica, firicel cu firicel. Si sa redevin eu dar un altul. Un alt eu format din aceeasi substanta. Un alt nou eu.

N-ar fi frumos sa putem, cand simtim nevoia, sa ne rupem in bucati si apoi sa ne refacem, mai buni si mai "noi"? N-ar fi frumos sa pot sa ma schimb, sa devin un alt nou eu? N-ar fi frumos sa pot sa ies din zona mea de confort si sa nu mai visez ca ies din ea? N-ar fi frumos chiar sa fac ceva?

Simt ca ma blochez singur si ca nu-mi dau sansa sa imi revin. Totul tine de mine si eu ma incapatanez cu determinare sa raman in aceeasi situatie. Zona mea de confort. O iubesc pe cat o urasc.

Oare voi iesi vreodata din asta?

ta hand om dig cititorule

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•vineri, ianuarie 13, 2012
Am tendinta sa fug de situatii, sa ma eschivez.

Si ca sa se inteleaga am sa dau un exemplu. Acum ceva ani, la Cluj, am fost invitat de doua colege la un club. Si in loc sa ma duc, ceea ce trebuia sa fac, am ales sa nu ma duc. Mi s-a facut frica, am dat inapoi.

Si cum e exemplul asta asa am facut in mai multe situatii. Multe. Sunt parca un animalut intr-o carapace care nu vrea, se incapataneaza, sa iasa de acolo. Foarte greu sa ma urnesti si sa ma faci sa-mi schimb modul de a fi.

Si stiu ca nu e bine, dar ce sa-i fac?, m-am obisnuit sa fiu asa. Cu greu ma pot dezobisnui. Mi se pare aproape un chin daca incerc sa o fac.

ta hand om dig cititorule

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•miercuri, ianuarie 11, 2012
sursa missZ.e

Daca ai putea sa stingi toate luminile dintr-un oras. Am ramane fara curent si fara vedere. Orbi in fata vietii, orbi in fata orasului. Si daca am aprinde fiecare lumina, fiecare cu fiecare minut, am descoperi un nou oras si o noua lume

Caci lumina este viata noastra de noapte si ea ne da conturul. Pe care-l dobandim in fiecare noapte. Lumina ne inconjoara si ne aduce intr-o noua dimensiune. Si ea ne facem sa existam. Vizibili. Aici.

Daca ai putea sa stingi fiecare lumina din oras. Linistea s-ar lasa peste noi asa cum fulgii cad in miez de noapte. Am fi orbi dar poate am fi liberi. Fara contur, fara existenta. Ai nimanui.

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•miercuri, ianuarie 11, 2012
Inca un an. Pam-pam! A mai trecut un an si parca viata mea e aceeasi (stiu, e ca si cum ti-ai dori sa ploua in desert) sau e din ce in ce mai rau. Inca nu ma simt (mai) batran dar varsta parca zice altceva. Cu siguranta nu simt ca as avea varsta asta. Si nu e de bine. Mi-as dori sa fiu la varsta pe care o am. Nici inainte, nici dupa.

Pentru moment toate-s bune in aiurit land. Inca imi mai fac procese de constiinta cu trecutul meu, ganduri venite din trecut sa ma chinuie. Oare sunt blocat, nu neaparat in trecut dar in gandurile mele?

Azi mananc tort si imi traiesc ziua in liniste. Sau asa as vrea.

Ma gandeam aseara ca suntem centrul universului nostru si ca nu credem ca ni se poate intampla ceva. Ca poate fi rau. Dar tot ce vad in jurul meu imi arata ca pentru unii se poate intampla. Boli, suparari, durere, dezamagiri in viata, moarte. Nu suntem imuni la viata, la realitatea ei. Nu-mi place sa ma simt asa mic in lumea asta. Mic si firav. Orice pot pati, orice se poate intampla. De parca realitatea asta numita viata atarna de un fir de par.

A mai trecut un an si nu sunt multumit de mine. As vrea sa fi fost altfel. Nu anul asta, ci viata mea. Eu sa fi fost altfel. Sa fii luat fraiele vietii mele atunci cand trebuia, sa fii participat activ la ea.

In afara de cateva atentii azi e o zi ca oricare alta. Nici macar eu nu o mai consider o zi speciala. E doar ziua in care m-am nascut si atat. Daca-mi pare rau ca nu e altfel ziua de azi? Nu. Pentru ca m-am obisnuit asa. Asa cum zice titlul: "a mai trecut un an". Asta simt.

Stiu ca nu e o postare fun (dar oare cand postez eu ceva amuzant :)) ). Doar am vrut sa scriu cateva cuvinte si le-am scris pe astea. Pentru ca asta e realitatea. De ce sa infrumusetez cand mie nu-mi vine sa o fac? Ce vreau sa zic ca desi pare mai sumbru, de fapt asa scriu eu. As mai vrea sa zic ca vroiam sa termin intr-o nota mai vesela :)), dar nu-mi vine nimic in minte. Promit ca la anul aduc un clown :)) Care sa scoata flori de plastic din maneci :P That should do it :))

Voi ce ati facut in ziua asta? :)

ta hand om dig cititorule

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•duminică, ianuarie 08, 2012
*Scuzati aiurelile unui batran (nu chiar asa de) pervers*

Spune-mi ca simti. Atingerea mea. Pe coapsa ta. Cum te patrund. Pe balcon, in miez de noapte. Spune-mi ca ma vrei. Printre cuvinte dulci si tipete trunchiate. In care imi spui ce mai faci si ce mai iubesti. Spune-mi ca e bine. Asa langa tine. La margine de lume. Tu si cu mine.

Vreau sa te ating. Si tu tresalti
Scuze, am mainile reci
Imi iei o mana intre ale tale si mi-o incalzesti. Pe celalata o lasi libera sa te cutreiere. Sa-ti strabata formele si ascunzisurile. Si sa-ti dea fiori reci pe spinare. Pielea sa protesteze dar tu sa insisti.

E racoare afara. Si te patrund usor in timp ce tu iti tii mainile pe balustrada. O fac ritmic si vioi :)) (Si ma abtin sa nu rad la gandul asta :P) Esti dulce asa cum te cuprind. Dorinta trece peste orice gand si orice ezitare. Te trag usor de par in timp ce te patrund mai puternic. Si mai puternic. Si mai puternic. Pana inima-mi bate ca nebuna. Nu vreau sa ma opresc sa ma linistesc. Te vreau. Te vreau in genunchi istovita de placere, spijinindu-te de balustrada.

Ma asez langa tine si discutam. Despre lucruri mici si lucruri mari. Despre ce am facut. Despre noapte. Te ascult si nu imi pot lua privirea de la tine. Si zambesc. Asa cum vad ca o faci si tu

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•duminică, ianuarie 08, 2012
Dupa parerea mea stirile de la TVR sunt cele mai "curate" (cel putin cele de seara). Fara violuri, fara crime, fara sinucideri. Asa ar trebui sa fie toate, dar dehh... daca restul televiziunilor sunt comerciale...

ta hand om dig cititorule

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•sâmbătă, ianuarie 07, 2012
Am incercat sa fug (sau sa evadez) si mi-am facut o barca din hartie. Cu care sa merg in alta lume. Am luat un piscot si am vaslit cu el. Pana s-a inmuiat in apa. Apoi am vaslit cu degetul mic de la mana dreapta. Printre alge si coji de banane. Oare asta e lumea mea, prinsa intre algele marii?

Am mers pe ninsoarea abundenta pana am dat de o insula. Una mica si patrata. Nu am coborat ci doar m-am uitat la ea. Si ea s-a uitat la mine. Mi-a zis "Mai mergi". Asa ca am plecat. Printre valuri si furtuna. Pana am dat de o stanca. In mijlocul oceanul. Am facut plaja si m-am bronzat pe obrazul stang. Si apoi am plecat. Din nou.

Am incercat sa evadez in barca mea de hartie, impaturita cu grija. Am incercat sa plec si sa ma duc in alta lume. Undeva departe, undeva asemanator viselor mele. Si tot cea am facut a fost sa ma pierd pe mare. Pentru ca nu e realitatea. E doar un substitut, un vis, o speranta. In realitate noi traim realitatea, oricat de mult am vrea sa evadam. E ca si cum visezi ca peste noapte vei ajunge in alta parte si de fapt dimineata te scoli in acelasi pat, in aceeasi casa, in acealasi oras. Asa ca mi-am dus barca la mal si am pironit-o acolo cu o agrafa. Acum stiu. Stiu ca nu pot sa scap de realitate.

Dar voi mai incerca :P Sa evadez.

PS: Da, sunt incapatanat :)

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•vineri, ianuarie 06, 2012
Sunt prins intre doua trenuri ce se misca in sensuri opuse. Pe linia deciziilor. Ce duce departe in orizont. Ma uit si nu ma apropii caci trenurile ma pot spulbera. Dar oare e bine? Sa ramai pe loc si sa privesti trenurile cum trec pe langa tine? De frica?

Intinde mana si risca. Vezi, poate trenurile sunt doar o iluzie. Poate e o alta lume in afara de linia pe care stai. Sau urca intr-un tren. Prinde curaj si fa-o din mers. Nu vei stii niciodata unde te va duce. Poate intr-o alta lume mai buna si mai inteleapta.

***

Am vrut sa scriu un text "pe foi albe" si a iesit textul asta care parca mi se adreseaza. Pacat nu il voi urma. Ma stiu prea bine. Acum suna bine dar in curand il voi uita.

Zilele astea iar ma gandeam sa nu mai scriu. "Nu am ce" imi ziceam. Dar cred ca am gasit o posibilitate sa mai scriu si anume sa o fac acum la orele astea (22 - 24), ascultand o melodie si cautand inspiratia. Orice vine e binevenit aici. Daca va va placea atunci va fi si mai bine :)

***

O melodie (de la Alex)


ta hand om dig cititorule

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•luni, ianuarie 02, 2012
Mi-a placut urarea sa am un an altfel. Nu mai bun, nu mai prost, ci altfel. Am nevoie de un an altfel. Am nevoie de oameni si discutii. Am nevoie de curaj, caci minte am, la fel si inima. Nu am nevoie sa ma intorc in Kansas. Am nevoie de mai multa determinare si mai putina comoditate. Am nevoie de inspiratie. Am nevoie de o viata normala ca aceea ce o visez. Am nevoie de un an altfel.

ta hand om dig cititorule

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•luni, ianuarie 02, 2012
A cure from the liquor caused a hole through your heart
And is dying every beat at a time
You forgot the emptiness of your soul
Now you think you're happy, but you are wrong
As you are in everything

A bullet through the window now
Causes ripples in the fabric of time and space
Never forget who you aren't
You lost the game of shadows
And sadly you still think you won

This will be your end again
As you died thousands of years ago
A shapeshifting figure in the sun
A son that forgot his father
This will be your end again

***

O melodie


Si coverul


***

sursa missZ.e

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•luni, ianuarie 02, 2012
Azi cand groparul nu e e acasa mortii viii joaca pe masa. Au plecat in sir indian sa cucereasca orasul, sa mearga prin baruri si sa danseze la colt de strada. Luna e plina si cainii urla a jale dar nu conteaza caci azi mortii vii vin in oras. Sa sperie batranici ce se apara cu bastonul, sa alunge cotoi lungiti pe soba, sa faca sa planga copii cu trei dinti in gura.

Azi mortii vii cutreiera orasul si isi iau tigari de la mall. Ca sa le fumeze in pauzele de la marile si mici sperieturi. Ei vin pe la case si bat la usa si aduc ziarul de maine. Mai dau si mana cu tine daca chiar ai curajul sa le deschizi. Mortii viii alearga prin parcare, dupa masini si semafoare. Alearga dupa caini rataciti si politisti imbatati cu gogosi. Ei au venit sa se distreze pe strazile noastre, iar noi fugim fugim fugim.

Azi mortii viii isi aduc aminte de viata umana. De cozonaci calzi si vin fiert. Cutreiera paduri si parcuri si mai dau din cand in cand un picior unei masini ca sa porneasca alarma. Si la sfarsit cand rasare soarele se intorc in acelasi sir indian in cimitir inainte sa vina groparul. Nu inainte de a lasa scheletii sa alunece pe mese in dansul lor betiv dupa liniste.

Azi mortii vii cutreiera orasul si noi nu avem nimic ce sa facem in privinta asta. Doar sa ne ascundem in case si sa ne rugam fierbinte pentru o noua zi. Azi mortii vii vin in oras si noi nu avem nimic ce sa facem in privinta asta. Doar sa ne uitam pe ferestre si sa visam la o noua zi.

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•duminică, ianuarie 01, 2012
Si caut 
Si caut 

Mai astept putin sa treaca timpul

Si caut

ta hand om dig cititorule

Linkuri de întoarcere către această postare