Author: No One
•joi, mai 31, 2012
Deja trei persoane s-au dezabonat de la "Persoane Interesate". Probabil din cauza pozei din postarea Porn. Ce silly e. Din cauza unei poze. Sa stiti ca as posta o mie de poze ca asta (si poate o sa o mai fac) numai ca sa vad cine ma citeste cu adevarat si cine nu. Pe langa faptul ca a stramba din nas la porn e cam de caca (high moral standards se pare), prefer sa fiu gross si chiar sa fiu citit (pentru ca asa ma veti cunoaste mai bine, daca vreti sa faceti asta). Nu vreau sa scriu pentru oameni sensibilosi care se dau mari intelectuali. Vreau sa scriu pentru oameni ca mine, cu gusturi ca mine (chiar si in porn, desi sincer nu prea ma omor dupa anal daca vreti sa stiti), care chiar incearca sa vada dupa cuvinte (sau imagini) si sa nu ma judece. Cum am zis, sunt cum sunt (si believe me pot fi a disappointment) dar daca ma acceptati asa atunci pot numai sa ma bucur.

Daca doriti, poza a fost si ca soc si ca mod de a curata blogul asta, si ca gluma si ca sa va testez si ca va arat cine sunt. Daca nu va place GTFO. Ar trebui sa fiu eu in blogul asta, fara masti si fara prostii. Eu, asa aiurea cum sunt, cu toate complexele, tampeniile si prostiile mele. Ma luati asa cum sunt sau nu ma cititi. Eu zic ca e asa de simplu.

Gata, am scos asta din mine, acum ma pot duce la nepasarea mea obisnuita. Cat despre cei ce inca sunteti aici, va multumesc ca ma suportati. Altceva decat cuvintele mele nu am ce sa va dau. Sper ca e enough.

Later Edit: nahhhh, si din partea cealalta :P (asta ca sa nu credeti ca am vrut sa acopar postarea aia cu altele)


ta hand om dig cititorule

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•miercuri, mai 30, 2012
Imi place sa ma izolez de lume. Sa ma izolez in mica mea lume. Uneori vreau sa vorbesc cu cineva. Atunci cand ma simt singur si doresc companie. Compania unei elle, bineinteles :P Cand ma simt singur nu-mi doresc compania unor barbati :)) Dar trebuie sa nuantez ideea de izolare. Sa dau un exemplu. Avem niste prieteni in Suedia si taica-miu vroia sa vorbesca cu ei. Eu nu. Pentru ca nu am chef. In general cand nu am chef sa vorbesc cu oamenii ma retrag din vazul lor. Stiu ca suna poate urat dar in general nu am chef sa vorbesc cu lumea. Poate numai in conditiile mele, cand vreau eu si cand am chef. Nu am aptitudinea asta de a comunica cu oameni, cu oricine, indiferent de chef. Si asta nu ma ajuta deloc, stiu asta, cand trebuie sa socializez cu cei din jurul meu. Asta inseamna izolarea pentru mine. Nu o fac dintr-o anume placere de a fi singur dar mai degraba pentru ca m-am obisnuit sa stau singur in lumea mea. Vedeti sunt destul de dificil pentru cineva care vrea sa comunice cu mine, pentru ca sunt moody cand vine vorba sa vorbim. Si nu vreau sa fiu rau. Asa ca ma retrag in lumea mea.

Uneori imi doresc, in secret, ca lumea sa nu ma lase sa ma izolez chiar daca devin uracios si nu dau nici un semn de viata. Stiu ca nimeni nu sta dupa fundul meu ,de aceea imi doresc asta numai pentru mine, in secret.

Si uneori imi vine sa vorbesc cu cineva, o persoana fara chip. Dar tot asa in conditiile mele. Dar atunci ma simt prea singur si realizez ca nu e nimeni langa mine. Ceea ce ma face sa stau ore in sir pe net, de exemplu, asteptand sa apara cineva sa vorbesca cu mine. Din nou imi doresc asta in secret. Pentru ca nu pot sa ma plang de asta. As parea prea disperat.

Cand imi dispare zen-ul, revin la toate starile posibile. Horniness (sper ca am scris bine :P), ganduri, singuratate, plictiseala, dorinta de a vorbi cu cineva, vise, fantezii, complexe, pareri de rau, oftat, suparare. E ca o inundatie in sufletul meu. De exemplu acum sunt la un inceput de asta.si incerc sa stau pe pozitii si sa nu ma joc cu gandurile. Stiu ca atata vreme cat ajung sa nu ma mai gandesc (de fapt sa insist cu ele) totul va fi bine si voi fi zen. Am mecanismul asta in cap in care atunci cand imi vine un gand (exemplu: vreau sa tin o ea in brate) si ma face sa ma simt bine (aparent, la inceput) atunci insist cu gandul asta la infinit pana cand incep sa tanjesc dupa asta si ma face sa ma simt prost, gol, doritor. Si totusi nu ma pot abtine sa nu insist cu gandul, sa nu pompez in mine gandul pana la refuz.

Imi place sa traiesc in visele si fanteziile mele.

Dar acum sunt doar la un inceput. Il simt in mine cum ma cuprinde, mai ales noaptea cand nu pot sa inchid ochii din cauza asta. E o senzatia atat de placuta dar care, culmea, ma chinuie. Se pare ca imi place sa ma chinui in modul asta :P De aceea prefer zenul, cand nu imi doresc nimic. Atunci ma simt liber, puternic, in stare sa rezist oricarei ispite. Acum sunt doar vulnerabil, vulnerabilitate creata de mine, in interiorul meu, bineinteles. Ca de controlat imi pot controla gandurile zic eu, dar nu o fac. Cum am zis, nu ma pot abtine.

Nu curge prea bine textul, dar il las asa cum este.

ta hand om dig cititorule

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•miercuri, mai 30, 2012
Ok, stau in fata calculatorului si tot clickuiesc pe aici incercand sa ma conving ca trebuie sa gasesc ceva ca sa nu ma plictisesc. Sau sa ma conving sa vreau sa ma joc S.T.A.L.K.E.R. In fine, tot ce fac e sa ma plcitisesc cu brio :P (nu am chef sa fac nimic)

De doua zile, mai degraba de doua nopti, vad ca incepe sa imi dispara zen-ul. Stiti voi, nu vreau pe nimeni in viata mea, nu ma intereseaza sexul, nu am ganduri romantice sau sexuale. Zen adica :)) Dar se pare ca nu mai am parte de linistea asta acum. Si stiu de la ce mi se trage. Dupa ceva timp, m-am apucat sa ma uit la porn. Alaltaieri, ieri si azi. Ciudat cum dupa porn imi doresc sa fiu cu cineva :)) Intr-un mod romantic, mai ales :)) Stiu ca nu trebuia sa ma uit la porn pentru ca stiam ca voi ajunge aici, dar nu m-am putut abtine :P Si stiu ca daca nu ma uit o sa o sa revin la starea de zen :D Dar nu ma pot abtine :))

Pornu are "darul" de a scoate si dorinta din mine si complexele. Ma face sa ma simt si bine (ciudat, nu?) dar si prost. Acum chiar imi doresc sa fiu cu cineva. Dar stiu ca o sa treaca, asa ca astept.

Si ca sa nu irosesc pagina degeaba, am sa mai postez ceva :D Asta o sa-i convinga pe parintii vostri sa nu va mai lase sa ma cititi :)) Inchideti ochii :P


Later Edit: acum mi-am dat seama ca e anal :)) Chiar ma intrebam cum de incape in ea :P Si... nu dau poza jos.

ta hand om dig cititorule

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•marți, mai 29, 2012
Aseara, dupa ceva timp, am vrut sa tin pe cineva in brate. Nici faptul ca am insistat cu gandurile pe aceasta tema nu m-au ajutat :)) Ciudat, nu? Oare de ce vrem sa avem pe cineva langa noi? Ma refer la un iubit sau o iubita. De ce nu putem trai macar fara gandul la asta? Hai sa zicem ca putem trai singuri dar totusi gandul, dorinta la cineva nu ne lasa. Ea apare, macar din cand in cand.

Daca as fi scris acest post azi noapte as fi zis ce as vrea de la o iubita. Acum parca nu-mi mai vine. Pare prea ciudat. Totusi as vrea sa pot vorbi cu cineva, adica sa am o iubita care sa-mi fie in primul rand prietena. Sa se cuibareasca in bratele mele si sa adoarma acolo. Sa-mi zambeasca. Sa-si treaca mana prin parul meu si sa-mi zica ca va fi bine, chiar daca nu va fi. Visez. Sau visam azi noapte. Pot fi destul de realist incat sa-mi dau seama ca asta nu se poate. Trecand peste faptul ca sunt pasiv, sa-ti gasesti partenerul care se apropie de ce ai tu in cap e aproape imposibil. Nu exista iubiti sau iubite ca in filme, desi pun pariu ca noi asta ne dorim. Si ma gandeam azi noapte ca sunt pretentios. Sunt. Si mai sunt si cu "totul sau nimic". Asa ca sansele pentru mine sa-mi gasesc pe cineva asa cum as vrea eu sunt si mai mici. Recunosc ca nu vreau jumatati de masura in asta. Nu vreau sa fac compromisuri. Nu pot fi fericit langa un compromis.

Stiu sa fac diferenta intre un vis si realitate chiar daca imi doresc visul. Recunosc ca o parte din mine va visa tot timpul si ca isi va dori sa fie asa. Va rog sa nu-mi scrieti comentarii in care sa-mi ziceti ca daca nu actionez nu voi obtine nimic. Stiu asta, nu trebuie sa-mi reamintiti si voi. Stiu ca sunt pasiv si nu vreau sa ma mai scuz pentru asta. Stiu ca probabil o sa fiu nefericit, sunt constient de asta, dar nu-mi mai pasa. Pot trai cu singuratatea.

Stiu ca nu sunt un model de urmat si ca nu fac bine ceea ce fac, dar pe blogul meu sunt asa cum sunt, sunt eu, si nu vreau sa ma scuz pentru asta (asa cum fac acum de exemplu). Ar trebui sa zic orice despre mine fara sa-mi para rau sau sa cred ca va zice cineva ceva. Never mind. Deviez.

Ideea e ca in clipe ca azi noapte imi doresc sa am pe cineva langa mine. Nu pe oricine, ci pe cineva cu care sa ma inteleg bine, sa am lucruri in comun, cu care sa vorbesc, sa rad, sa impart o clipa, doua, trei. Stiu ca sunt in lume acele persoane cu care te intelegi perfect, de care nu te poti plictisi deloc, care iti fac ziua mai buna. Asta imi doresc. Cineva cu care sa impart o viata. Suna prea pompos :)) Cineva cu care sa fiu fericit.

Ma uitam zilele trecute la un film si ma gandeam ca daca esti cu persoana potrivita atunci ai si puterea sa treci prin toate necazurile din lume cu ea. Ca poti fi acolo pentru ea chiar si in cele mai negre clipe. Ca ea te face asa de fericit ca poti sa le suporti. Ca merita.

I don't know. Imi doresc si nu pot sa nu ma gandesc ce silly e. Ce improbabil e. Ce sanse sunt?

Frumoasa "fantezie"... sa o tin pe Ea in brate. Cel putin in mintea mea. In momentul asta :P Ma simt mai om cand ma gandesc la chestii de astea. De parca exista vreo sansa. Speranta, bat-o vine :)) Sa ma ia de mana si sa ma traga dupa ea. Oare poate sa iubeasca unul ca mine? Iar suna pompos, parca-s in telenovele :)) Sunt putin visator. Daca ma mai gandesc mult la asta risc sa devin si mai mult.

As putea sa mai aberez dar ma opresc aici.

ta hand om dig cititorule

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•sâmbătă, mai 12, 2012
Richard regarded his solitude as something sacred as a well earned badge of honor, a cloak to be worn to ward off life. As his safety. Solitude is who he was. This caused those in his life to view him with a barely veiled contempt. Richard was certain that he was not liked. Which is hard on a man. Maybe it was because he gave nothing that he received nothing in return. In any case, his situation had become intolerable. The closest things he had to friends were either imaginary or extinct. And Richard had reached a point of life where this was no longer enough. And then he met a girl... And she was warm. And she was sad. And she was maybe lonely in a way that reminded him of himself. She'd lost things that a girl should never have lost. And she knew things. And she taught him. And Richard thought: "Maybe this is what friendship feels like. Maybe." It was just a glimpse, they'd barely begun, really. But in those long, few winter days, she'd given him so much. Enough so that Richard could go on. And what had he given her? Just a few words on a page. Not much, perhaps. But for Abby, he hoped it was enough.

ta hand om dig cititorule

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•miercuri, mai 09, 2012
Ok... Ma uit la un film si acum mi-a venit cheful sa scriu. Mda. Ce sa zic? Pai, in primul rand, ca n-am chef :)) N-am chef de nimic. Dar asta e asa obisnuit la mine. N-aveam chef sa vad nici un film (acum ma straduiesc sa vad unul, ceea ce merge, hopefully), sa... stiti, n-am chef de nimic. Atat. Ma chinui si eu uit sa vad un film, sa citesc o carte, sa scriu, sa fac ceva :)) Si in tot timpul asta imi vine, cateodata, sa ma dau cu capul de pereti. Oare lipsa mea de chef e efect secundar de la pastile? :P :))

Hai sa lasam asta :) Uite, totul mi se pare strain. Adica nu totul, doar partea ce tine de girlfriends and stuff. Ma uit la un film cu Emma Stone (deviez de la subiect) si imi vine sa zic "I love you, Emma Stone" :)) Este asa de cute si de adorabila fata asta. Offf :)) Cred ca am un crush on her :P E dulce, ce mai, cu glasul ala ragusit al ei... Hai sa revenim la ceea ce vroiam sa zic. Despre girlfriend related stuff. Totul in legatura cu asta mi se pare strain. Eram la Constanta si in fata mea am vazut un cuplu cum se tinea de mana si eu eram... "I don't want that stuff". N-am chef de dulcegarii, tinut de maini, pupaturi etc Constat ca starea mea de "zen" in legatura cu sexul se extinde si in partea asta a posibilelor relatii. Nu-mi mai doresc, pur si simplu. Si nu stiu daca e normal sau nu. Oare ma schimb asa de mult incat ma indepartez de normalitate? In scurt timp poate o sa zic ca nu o am nevoie de o prietena :)) Pur si simplu acum nu simt nevoia. Si se leaga de chestia asta cu "este strain". Nu ma vad facand toate astea. Parca sunt niste lucruri straine pe care le fac alti oameni. Pur si simplu sa tin o fata de mana pare asa... ciudat, nelalocul lui cu viata mea. Cred ca ultima zvacnire pe care am avut-o (in postarile anterioare, stiti voi ... "obsedatul sexual" :)) ) m-a golit de tot. Atunci mi-am zis "gata" si... acum cand sunt eliberat de toate astea ma intreb daca o sa raman asa pentru totdeauna. Toate ritualurile astea intre femei si barbati, nevoia de sex, orice in legatura cu astea acum ma lasa rece. Asta vroiam sa zic: ma lasa rece. Nu simt nevoia sa le am. Nu mai tanjesc dupa ele. Sunt golit, eliberat, empty. Adevarul e ca si evit sa mi le readuc in minte. Ma tin departe de orice gand, imagine, text de natura sexuala. Nu ma mai gandesc pur si simplu si nemaigandindu-ma nici nu le mai vreau. Sa am o prietena pare asa de strain, ciudat, nelalocul lui cu viata mea ca nu stiu ce sa mai zic. Oare m-am imunizat? Nu stiu ce parerea sa am pentru ca pe de o parte imi doresc sa ramana asa (ca sa nu ma mai chinui) si pe de alta parte mi se pare ciudat ca nu sunt in rand cu restul lumi (sa am o prietena and all that).

Un efect al acelui "gata" e ca nu prea mai am inspiratie sa scriu. Nu mai stiu ce sa scriu, nu mai am ce zice. De asta scriu mai rar. Ceva in mine... e ca aluatul, a crescut, a crescut, s-a rupt si acum sta asa dezumflat. Ceva in mine s-a schimbat, am trecut intr-o alta stare mai exact. Nu stiu daca e permanenta dar e destul de puternica prezenta ei (a starii). Plus ca imi anesteziez mintea zilele astea cu joaca pe calculator se pare. Dupa cateva ore de joaca nu mai am nici o pormire sa scriu (sau sa gandesc).

Deci asta este acum: fara chef (in general), fara ganduri despre sex si dorinte de a avea o prietena (adica ma lasa rece, cum ziceam), fara inspiratie si pornire sa scriu. Ceva cred ca s-a schimbat in mine. Dar in rest e bine, si sunt linistit, ceea ce se puncteaza :)) (adica e bine).

Ne mai citim pe o alta data :P

ta hand om dig cititorule

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•joi, mai 03, 2012
Am ajuns la Constanta. Caldura. Drum lung. Tren mizerabil. Cinci ore si patruzeci de minute. Cu greu am rezistat dar am rezistat. Parca totusi timpul a trecut cum trebuie caci ma asteptam sa mor de plictiseala. Evident nu am murit :P

Maica-mea ma ia mult prea usor. Prea crede ca poate sa faca si sa spuna orice si sa-i iasa. Nu-mi place.

La psihiatra "tema" data de ea e sa imi fac o prietena :)) Rad, ptr ca nu vad asta intamplandu-se. De parca o prietena mi-ar rezolva toate problemele. Abia am reusit sa fiu iar zen si sa nu ma gandesc la sex.... De fapt sunt blazat in legatura cu sexul, pana si filmele porno mi se par anoste. Si mie imi convine asta. Atata vreme cat nu ma ia cu calduri it's fine by me :D Ce atata tura-vura, si altii au rezistat fara sex (cu putina disciplina mentala) de ce sa nu rezist si eu? Ma "calugaresc" hihi :))

Maine ma duc la film. Avengers baby :P Cred ca pe la vreo doua si un sfert. Atunci voi pe un scaun in Tomis Mall. Va dau si adresa daca vreti :))) :P

In rest, sambata cred ma asteapta drumul spre casa. Lungul drum plictisitor spre casa, i-as zice eu :) Doamne ce obosit ma simt acum. Cred ca o sa dorm bine la noapte. Casc :P

ta hand om dig cititorule

Linkuri de întoarcere către această postare