Author: No One
•marți, mai 29, 2012
Aseara, dupa ceva timp, am vrut sa tin pe cineva in brate. Nici faptul ca am insistat cu gandurile pe aceasta tema nu m-au ajutat :)) Ciudat, nu? Oare de ce vrem sa avem pe cineva langa noi? Ma refer la un iubit sau o iubita. De ce nu putem trai macar fara gandul la asta? Hai sa zicem ca putem trai singuri dar totusi gandul, dorinta la cineva nu ne lasa. Ea apare, macar din cand in cand.

Daca as fi scris acest post azi noapte as fi zis ce as vrea de la o iubita. Acum parca nu-mi mai vine. Pare prea ciudat. Totusi as vrea sa pot vorbi cu cineva, adica sa am o iubita care sa-mi fie in primul rand prietena. Sa se cuibareasca in bratele mele si sa adoarma acolo. Sa-mi zambeasca. Sa-si treaca mana prin parul meu si sa-mi zica ca va fi bine, chiar daca nu va fi. Visez. Sau visam azi noapte. Pot fi destul de realist incat sa-mi dau seama ca asta nu se poate. Trecand peste faptul ca sunt pasiv, sa-ti gasesti partenerul care se apropie de ce ai tu in cap e aproape imposibil. Nu exista iubiti sau iubite ca in filme, desi pun pariu ca noi asta ne dorim. Si ma gandeam azi noapte ca sunt pretentios. Sunt. Si mai sunt si cu "totul sau nimic". Asa ca sansele pentru mine sa-mi gasesc pe cineva asa cum as vrea eu sunt si mai mici. Recunosc ca nu vreau jumatati de masura in asta. Nu vreau sa fac compromisuri. Nu pot fi fericit langa un compromis.

Stiu sa fac diferenta intre un vis si realitate chiar daca imi doresc visul. Recunosc ca o parte din mine va visa tot timpul si ca isi va dori sa fie asa. Va rog sa nu-mi scrieti comentarii in care sa-mi ziceti ca daca nu actionez nu voi obtine nimic. Stiu asta, nu trebuie sa-mi reamintiti si voi. Stiu ca sunt pasiv si nu vreau sa ma mai scuz pentru asta. Stiu ca probabil o sa fiu nefericit, sunt constient de asta, dar nu-mi mai pasa. Pot trai cu singuratatea.

Stiu ca nu sunt un model de urmat si ca nu fac bine ceea ce fac, dar pe blogul meu sunt asa cum sunt, sunt eu, si nu vreau sa ma scuz pentru asta (asa cum fac acum de exemplu). Ar trebui sa zic orice despre mine fara sa-mi para rau sau sa cred ca va zice cineva ceva. Never mind. Deviez.

Ideea e ca in clipe ca azi noapte imi doresc sa am pe cineva langa mine. Nu pe oricine, ci pe cineva cu care sa ma inteleg bine, sa am lucruri in comun, cu care sa vorbesc, sa rad, sa impart o clipa, doua, trei. Stiu ca sunt in lume acele persoane cu care te intelegi perfect, de care nu te poti plictisi deloc, care iti fac ziua mai buna. Asta imi doresc. Cineva cu care sa impart o viata. Suna prea pompos :)) Cineva cu care sa fiu fericit.

Ma uitam zilele trecute la un film si ma gandeam ca daca esti cu persoana potrivita atunci ai si puterea sa treci prin toate necazurile din lume cu ea. Ca poti fi acolo pentru ea chiar si in cele mai negre clipe. Ca ea te face asa de fericit ca poti sa le suporti. Ca merita.

I don't know. Imi doresc si nu pot sa nu ma gandesc ce silly e. Ce improbabil e. Ce sanse sunt?

Frumoasa "fantezie"... sa o tin pe Ea in brate. Cel putin in mintea mea. In momentul asta :P Ma simt mai om cand ma gandesc la chestii de astea. De parca exista vreo sansa. Speranta, bat-o vine :)) Sa ma ia de mana si sa ma traga dupa ea. Oare poate sa iubeasca unul ca mine? Iar suna pompos, parca-s in telenovele :)) Sunt putin visator. Daca ma mai gandesc mult la asta risc sa devin si mai mult.

As putea sa mai aberez dar ma opresc aici.

ta hand om dig cititorule

This entry was posted on marți, mai 29, 2012 and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.