Author: No One
•miercuri, iunie 27, 2012

Fragment dintr-un film

Am vazut azi un film cu doi frati (primul virgin, dragut si inocent, al doilea cu barba, putin ticnit si fumator) si prietena primului. Nu o sa povestesc tot filmul ci o sa trec direct la partea despre care vreau sa scriu. Incepe cand tipul virgin incearca sa i-o traga prietenei. E bun acest cuvant "incearca". Erau in pozitia misionarului si tipul se chinuia acolo sa se miste, cam stangaci. Cred ca nici nu putea sa si-o bage intransa (scuzati limbajul), cel putin asa am tras eu concluzia din ce ziceau ei acolo. Era filmat de sus, el cu spatele la noi, si ea cu fata la tavan, inspre camera. Stiti seceventele alea cand nu e pasiune? Cand ea sta pur si simplu cu o fata inexpresiva, fara sa inchida ochii, fara sa se agate de spatele lui si tipul se misca deasupra ei? Cam asa era. Din film, ca intreg, tragi concluzia ca ea il place, e un tip dragut, cam inocent si copil zic eu. Adica nu era pentru ca nu-l placea sau asa ceva. La sfarsit, dupa ce termina (probabil ejaculase prematur, cel putin asa am avut senzatia din secventa aia), el isi cere scuze (de doua ori mi se se pare) si ea ii zice ca e ok, ca nu-i nimic.

Putin mai tarziu tipa iese la o tigara pe veranda (era noapte) si da de frati-su. Se uita putin unul la altul si apoi vin unul la altul si se saruta. Trebuie sa precizez ca inainte de fragmentul asta ei dadeau semne ca aveau semtimente ambivalente intre ei, era un soi de atractie acolo. Sa revin, erau afara si el ii zice sa urce in camera sa (a lui adica), sa se dezbrace si sa-l astepte acolo. Ea se duce in camera, incearca sa se dezbrace, renunta si vrea sa iasa pe usa cand da de el care intra. Sa uita intens unul la altul si ea sare pe el sarutandu-l. El o ia in brate si o propteste de peretele de alaturi. O impinge in perete adica. Si-o trag asa (scuzati limbajul) proptiti de peretele ala, el cu pantalonii in vine, ea fara pantaloni (altfel nu se putea :P). La un moment dat el ii pune mana la gura si ii zice sa taca. De data, ca sa fiu scurt, ea nu mai era inexpresiva si se tinea bine de el cu ochii inchsi. Nu mai era aceeasi imagine ca inainte si nici aceeasi dinamica.

Atat. The End.

 Fragment din viata

Azi eram in piata si mergeam eu asa pe o latura a ei cand vad un om lungit jos in fata mea. La inceput m-am gandit ca se prosteste dar apoi mi-am dat seama ca are spasme si ca e cazut acolo. Am trecut pe langa el holbandu-ma si m-am gandit pentru un moment, chiar m-am gandit, ca trebuie sa ignor si sa merg mai inainte. Toata lumea din jurul lui se holba si ea si era data la parte cam la un metru, un metru si ceva. Nimeni nu se apropia. Oamenii se intrebau daca sa sune la 112. Si eu mi-am pus mana pe mobil. Dar am continuat sa ma holbez la el nefacand nimic. Dupa multe secunde o doamna de la o taraba s-a dus la el si apoi s-au mai apropiat cativa oameni. Eu ma indepartam incet uitandu-ma la acea scena. La un moment dat el era jos inca mai avand spasme (cred) si nimeni nu-l mai atingea. M-am intors cu spatele si m-am dus sa iau varza gandindu-ma la el, mai intorcand capul din cand in cand. Mi-am imaginat apoi de mai multe ori ca in schimb as fi ramas locului, as fi pus mana pe el, as fi sunat la 112, si as fi stat langa el pana ar fi venit ambulanta.

Nu sunt mandru de ce am facut. Nu ma scuz pentru ca nu am nici o scuza. Am incercat sa scriu cat mai direct si mai sincer, fara sa omit ceva (din ce am facut eu, a se intelege). O zic sincer ca desi mi-a ramas in minte nu m-a afectat peste o anumita masura (cel putin pana acum). Va las pe voi sa ma judecati, eu as fi prea subiectiv in privinta propriei mele persoane. Tot ce vreau sa zic e ca suntem fricosi, prosti si cruzi desi nu ne dam seama de asta. Cand zic "suntem" ma refer la mine si la oameni in general (cum erau cei din piata), nu la voi. Ce crud e sa e fii pe jos in spasme (de la, probabil, epilepsie sau un atac cerebral) si nimeni sa nu vina sa puna mana pe tine, sa nu stea langa tine. Toti sa stea deoparte de parca ai avea ciuma. O zic din nou suntem cruzi in prostia noastra, inclusiv eu.

Nu am scris asta ca sa-mi usurez sufletul sau sa fac pe moralistul. Nu mi se cuvine. Am vrut sa prezint doar realitatea asta urata la care mi-am adus si eu contributia. Nu o sa zic ca sunt imperfect (ca sa ma scuz) si desi o sa trec mai departe (in stilul asta diabolic de uman) nu incerc sa-mi gasesc scuze. Un om mult mai bun ca mine ar fi facut ceea ce trebuie.

Nu stiu ce s-a intamplat cu omul ala, daca e bine, daca mai traieste sau nu.

***


ta hand om dig cititorule

This entry was posted on miercuri, iunie 27, 2012 and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.