Author: No One
•vineri, august 31, 2012
In excursie. Suntem impreuna cu niste oameni si mergem prin oras. Vreau sa intru intr-un magazin si ea ma grabeste ca n-are timp sa stea dupa mine. Nu-mi place. Adica eu stau dupa ea cand intra in magazine si eu cand vreau sa intru intr-un singur magazin brusc ii consum timpul? Vorbesc cu maica-mea si ii explic asta, dar si alte chestii zise de femeia asta de-a lungul escursiei. Maica-mea imi zice ca am eu ceva cu oamenii. Dupa un timp femeia mai face o remarca de fata cu maica-mea (eu nu eram acolo) si maica-mea acum se intoarce la 180 de grade fata de cei doi (erau un cuplu) si decide politicos ca ar fi bine sa strabatem orasul fiecare in ritmul nostru. Ma intreb mai apoi, maica-mea nu imi ia mie apararea cand ii zic asta, eu fiind singurul ei fiu, si decide ca am eu ceva cu ei si apoi cand nu ii mai convine se intoarce cu 180 de grade? Ce sa mai zic? Fara cuvinte.

Cand am venit din excursie, dupa o absenta de 9 zile, taica-miu nu mi-a zis nici un cuvant. Nimic. Nici "buna", nici nimic. Dupa trei zile de tacere vine la mine (ptr ca avea nevoie de mine) si imi cere sa il ajut cu ceva. Fara alte cuvinte. Fara "te rog", fara nimic. Taica-miu nu zice "te rog", sa stiti. E sub demnitatea sa. El cere si atat.

ta hand om dig cititorule

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•vineri, august 31, 2012
...femeia e cea mai crudă fiinţă care poate exista pe planeta asta. Nu ai idee câtă răutate avem toate în noi.

Hmmm... comentati. Astept sa-mi ziceti daca sunteti de acord sau nu cu asta si sa-mi argumentati ca lumea de ce e asa sau nu e asa.

Dar trebuie sa o zic si pe asta. De ce barbatii si femeile simt nevoia sa gaseasca o trasatura care sa-i ridice peste celalalt sex? Adica daca, de exemplu, femeia se considera mama suprema, centrul maternitatii, asta inseamna ca un barbat nu e in stare sa creasca un copil, chiar si singur, cu grija si cu dragoste? Sau daca barbatul se considera personajul stapan si sigur pe el, stapanul si pilonul de rezistenta al femeilor, asta inseamna ca o femeie nu poate fi stapana si sigura pe ea, pe picioarele ei?

Si oare cand incerci sa te pui peste altcineva, nu neaparat celalalt sex, si sa arati cat de tare esti sau cat de rau esti, nu este un semn de nesiguranta?

Am crezut, naiv ce-i drept, ca numai barbatii sunt in stare sa scoata bullshituri pe gura. De la ei ma astept in fiecare zi la asta. Dar am revelatia acum, de un numar de luni, ca si o parte din femei numai bullshituri zic pe gurita aia a lor. Deci traim intr-o lume plina de bullshit, si dintr-o parte si din alta. Pai tata daca e asa, atunci ma retrag in lumea mea utopica, ma fac gay (desi si gay-ii cred ca au bullshiturile lor)... Sau mai bine ma calugaresc, un calugar zen asa printr-un templu tibetan. Adica n-am vazut calugari frustrati. Si-o fi tragand-o pe ascuns si ne ascund noua asta? Buttsex cumva? Sau poate fac masaj cu happy end.

Traim intr-o lume foarte tampita, care se ghideaza dupa niste valori de toata cretinitatea. Numai timpul va zice daca si valorile mele sunt la fel de cretine.

Ma rog, nu o sa explic ca ceea ce scriu aici nu mai are deloc treaba cu virginitatea. Aia e chestia unde v-a ramas voua mintea. Are legatura cu caracterul meu ca om, cu principiile mele, cu felul meu de a-mi guverna viata dupa aceste principii si tot asa. Adica prefer sa incerc sa imi "utopizez" lumea mea (cat e posibil bineinteles) si sa ma cac (LE: hmmm, I went too far with this) pe lumea voastra reala, da? Pentru ca daca nu esti dispus sa incerci sa schimbi chestiile, sa treci peste toate aceste bullshituri, macar in viata ta, atunci poti sa stai mult si bine pe margine plangandu-te ca lumea e de cacat. Prefer sa am o viata grea si ma iau in bot cu toti aia care imi dau bullshit pe banda rulanta dar sa stiu ca eu am facut un pas unde trebuie. Dar eu vorbesc prostii, nu stiu cati dintre voi vor intelege.

Am zis-o de cateva ori ca m-am schimbat. Mi-e teama ca nu in bine. Dar o sa iau acesta chestie... Voi aveti senzatia ca rantuiesc aici din frustrare, pe cand eu incep sa iau o pozitie mai clara fata de lume. Aleg sa-mi sustin ideiile si principiile si sa merg cu ele. Oriunde ma vor duce ele. Hai ca am ajuns din nou la "path". Eu stiu ca pentru mine drumul pe care mi-l aleg CA OM e corect. Si tot ceea ce consider eu bullshit il scot din viata mea. N-am nevoie de chestiile astea. Voi intalni mult bullshit toata viata mea, ideea e sa nu ajunga el in interiorul meu. Sa nu ajung eu sa cred lucrurile astea care stiu ca sunt gresite, pentru mine si viata mea. Suntem diferiti si toti avem o logica. Si eu sunt guvernat de aceeasi regula, deci am si eu o logica a mea, o perceptie a mea cum e lumea si o perceptie a mea cum as vrea sa fie lumea. Pentru mine ceea ce conteaza e sa stiu ca logica mea si felul cum ma raportez eu la mine ca om e corecta. Pentru mine, repet. Fiecare cu realitatea lui, cum era vorba cuiva. Faptul ca nu va dati seama ca nu exista o singura realitate batuta in cuie, tocmai ptr ca traim asa subiectiv in mintea noastra, asta nu mai e problema mea.

Be yourself. Oare de ce credeti ca exista vorba asta? Ca sa dea bine? Nu, are un sens. Inseamna sa fii tu insuti in concordanta cu ceea ce vrei tu sa fii, ce te face fericit si tot asa. Si cand iti dai seama asta iti dai seama ca nu poti sa-ti impui modul tau de gandire asupra altuia tocmai ptr ca acea persoana nu esti tu. Tu te ghidezi dupa alte astre decat cel de langa tine. Si asta e bine. Ptr ca asta ne face, printre altele, asa de unici. Si faptul ca nu puteti fi de acord cu mine si ca puteti gasi alta interpretare lui "be yourself" ne intoarce inapoi la faptul ca traim asa subiectiv in mintea noastra.

Wow m-am lungit. N-as fi vrut sa ma cert cu persoana de la care am luat cuvintele de mai sus dar asta este. Nu vad lucrurile asa cum le vede ea. Si nu sunt de acord cu modul ei agresiv de a incerca sa ajute (ptr ca inteleg ca vrea sa ma ajute, chiar daca isi bate capul cu mine si nu stie de ce o face). De a ma ameninta asa cu facaletzu ca o sa ma distrug din virginitate si ca o sa mor singur. Poate merge asa cu altcineva dar cu mine nu merge. Detest sa fiu "amenintat" cu chestii, intelegi? Detest sa se insiste la greu pe langa mine fara sa fiu lasat sa mai respir, intelegi? Detest sa se concluzioneze si sa se gandesca in locul meu, intelegi? Din pacate le detest pentru ca sunt chestii pe care mi le-au administrat parintii mei ani de zile. Revenind. Nu am nevoie sa fiu mangaiat pe cap, dar sunt oameni aici care au inteles sa mai zica o vorba dar si sa ma lase sa imi gasesc eu drumul chiar daca o fac mai incet.

Si asa cum zicea si ea, asta e selectia naturala, instant. Pierzi oameni interesanti pe drum, da. Dar asta e, trebuie sa te obisnuiesti cu asta. Fiecare isi are drumul sau.

Tot timpul am tacut din gura cand nu mi-a placut ceva, ca sa nu ma cert. Dar daca ar fi sa zic de fiecare data cand nu-mi place ceva, cred ca m-as certa cu 90% dintre oamenii pe care ii stiu.

ps: And... it went downhill from here.

pps: M-am gandit mai devreme sa sterg aceasta postare sau sa elimin citatul din ea. Dar nu, nu o voi sterge. Daca va iesi urat, va iesi urat si gata. Plus ma opresc din postari de genul asta, voi trece la unele sper mai normale. E timpul sa mai reduc din viteza pentru ca risc sa trec peste o limita a ei.

ta hand om dig cititorule

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•vineri, august 31, 2012
Dark blue cloud bubbly one way side. Face me in the mirror. Take this back. The other way. One memory that I had. One thought you misspelled. Glass door, broken in the middle. Why you no see? This world. Misspelled. Turn the page. Look at you left. Bring the light closer. One forgot to blink. Burned his eyes on the face of the sun. Colder than a freezing winter. Iceskate me to the end of the world. Where I will fall on the other side. Long lost brother of mine. Lost his voice in between the silence. I wonder who is gonna save us now? You? No, thanks. I landed on the other side and it's ok. But you don't see that. You chose to see what you wanted to see. Angels with dirty faces lost their wings. I believe the people ate them. Because they don't know the meaning. They lost it somehow. Back again. Break the saints in pieces. I will watch the night's stars. Blinking, blinking. Far away. And the world moves.

Now spin.

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•joi, august 30, 2012
Cred ca doua persoane le-am lasat fara cuvinte pe net. Ar putea sa fie si o a treia dar nu sunt sigur asa ca ramanem la doua. Interesant ca ambele sunt scorpion. Prima a fost Jo (da, ea), fata asta interesanta in felul ei cu care cred ca am avut cea mai buna dinamica virtuala. Dar sa revenim. Sa-i zicem cybersex, desi cred ca daca sunt doar eu povestind, e o variatie a acestuia. Dar hai sa ii zicem tot asa. Si astfel i-am povestit lui Jo o "poveste", pentru prima si ultima oara, si am lasat-o fara cuvinte. Ceea e flatant, nu pot sa zic nu. Cred ca daca ii ziceam ca sunt virgin dupa asta, intra in soc :)) Ceea de-a doua persoana lasata fara cuvinte a fost C, care la prima conversatie i-am zis aproape direct (din intrebare in intrebare) ca sunt virgin. Nu stiu, pur si simplu mi-a venit sa o zic si am facut-o. Nu-i venea sa creada ca mai sunt virgini ntr-o lume ca asta. Ei bine, sunt destui. Stiu de exemplu tot un carpricorn, o ea, care si-a pierdut virginitatea la 32 de ani. Si acum e bine mersi, fericita si casatorita. Nu, nu suntem chiar asa putini :)) Ma intreb, daca suntem atatia mai suntem noi cei anormali sau de fapt e restul lumii? :)))

Si brusc acum mi-o amintesc pe Laura si faptul ca a plans ptr ca plecam de acasa in alt oras si ca era posibil sa nu mai vorbim. Nu mi-am putut imagina vreodata ca o tipa poate plange din cauza mea, sau cine stie pentru mine. Tin minte ca tot drumul cu trenul numai la asta m-am gandit. Flatant intr-un fel putin ciudat. Se atasase de mine probabil. Ei bine probabil de la cybersex :))) Cu ea "am facut" si primul, dar si ultimul, "sex" prin telefon, cu rezultate destul de interesante. Foarte sexuala tipa, putin inspre kink asa.

De fapt cybersexul asta merge numai cu tipe carora le place sa vorbesca despre sex si care au imaginatie. Cel putin din ce am conversat eu. Iar din partea mea tot ce cere e tot imaginatie si capacitatea de o spune in cuvinte intr-un anumit fel. Trebuie sa stii sa le folosesti (cuvintele adica). E un soi de cunnilingus lingvistic :)) Ceea ce nu e rau pentru un virgin. Sunt destui care nu au capacitatea asta. Asa ca e un micutz plus ptr mine :P

ta hand om dig cititorule

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•marți, august 28, 2012
Tot timpul imi pun problema daca merg prea departe. Vorbesc de blog. Ceea ce scriu si mai ales chestiile pe care le spun despre mine. Dar nu mai vreau sa imi mai pese. Unii ar da inapoi acum. Si-ar lua o pauza, si-ar parola blogul, l-ar sterge si ar fugi dupa fustele mamii. Nu stiu sincer cat o sa ma coste tinand blogul asta si scriind pe el. La un moment dat s-ar putea sa se intoarca nasol asupra mea. Dar eu sunt aici si voi sunteti acolo, si atata vreme cat va fi asa va fi bine. Sunt persoane pe care le-am intalnit prin blog, altele cu care vorbesc pe net, si am apreciat pe fiecare dintre ele pentru asta. Probabil vor mai fi si altele. Dar nu pot sa nu ma gandesc cateodata cat de vulnerabil sunt in fata lor. Adica una e sa ma confrunt aici, pe net, cu ceea ce zic aici, unde e ok si nu ajunge in interiorul meu, si alta e sa o fac fata in fata. Habar n-am. Mergem mai departe. Vom vedea unde vom ajunge.

Mi-a mai venit ceva sa zic, so... hai sa o zicem. Ahhh cred ca foarte putini dintre voi inteleg faptul ca eu nu sunt NUMAI ceea ce scriu aici. Adica sunt mult mai mult de atat, decat imaginea pe care va o faceti dupa ceea ce cititi aici. Numai ca aleg ca scriu anumite lucruri, ca sa ma descarc dar si din alte motive. Sunt constient ca asa cum te prezinti lumii asa vei ramane in mintea lor. Nu mi se pare corect dar asta e o realitate pe care nu am cum sa o ocolesc. Poate ar trebui sa scriu numai chestii pozitive despre mine, dar asta nu e scopul acestui blog. Faptul ca se numeste "in chiuveta" spune asta. In chiuveta intra vasele murdare, langa chiuveta plangi. Faptul ca dupa ce scriu o postare ma linistesc si devin impacat cu mine, cu o situatie, spune multe. Am observat in timp ca blogul asta are mai multe functii pentru mine, de la a ma exprima cand nu am unde in alta parte, pana la a ma descarca.

ta hand om dig cititorule

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•marți, august 28, 2012
Ma deranjeaza de fiecare data cand vorbesc cu cineva pe net si acea persoana face si altceva lasandu-ma sa astept mai mult decat trebuie un raspuns. Poate sa faca si altceva nu e o problema asta, dar sa nu ma faca sa astept pana sa ma urc pe pereti mai ales daca vreau si imi doresc sa vorbesc cu acea persoana. Ma deranjeaza si cand vorbesc cu cineva si pleaca de la calculator fara sa-mi zica ca pleaca sau ptr cat timp pleaca. Daca nu stie poate sa-mi zica ca nu stie cat timp va lipsi si vom lasa discutia pe alta data. Nu e vorba ca are o obligatie catre mine sa-mi zica ce face, dar nu-mi place sa stau si sa astept un raspuns care nu mai vine. Dupa mine, toate astea, e o lipsa de respect sa stiti. Chiar si cand inteleg ca o face inconstient. Nu-mi place cand las un offline (sau un mesaj) si astept un raspuns care nu mai vine. Nu-mi place cand gasesc pe cineva online si scriu ceva si persoana aia ma ignora total. Daca nu vrea sa-mi vorbeasca poate sa imi zica asta si nu voi mai insista.

N-ati vrea sa enumar persoanele care mi-au facut asta in ultimul timp. De la tipa din autocar, pe langa fotografa kinkoasa (care mi-a raspuns intr-un sfarsit ptr ca a tras-o cineva de manutza), pana la Jo. Iar la Jo m-a durut cel mai mult pentru ca nici nu s-a chinuit sa vorbesca cu mine, tinand cont ca am tinut asa de mult la ea. Nici macar un cuvant. Poate ma insel, poate i-a taiat cineva netu sau a plecat undeva unde nu are acces la net pentru 3 saptamani jumate. Atat valorez eu? Nici un cuvant? Cred ca oamenii ma iau for granted. Ptr ca nu fac scandal si ca nu sunt nesimtit. Si pentru ca am rabdare.

De aia maica-mea s-a ofuscat asa de mult. Pentru ca nu mi-a mai convenit si am facut scandal. Vorbesc cu lumea in general acum, nu cu cineva specific: Credeti-ma, nu ati vrea sa fac scandal ptr ca as rade tot ce e in fata mea. Daca asta inseamna sa-i fut pe toti care ma fute pe mine si sa raman singur cuc in lume atunci asa sa fie.

Nu stiu, devin din ce in ce mai nemultumit si nu imi dau seama daca e din vina mea sau din vina altora. Cel mai probabil e undeva la mijloc, ca intotdeauna. Poate ma schimb, si nu e o schimbare in bine. Poate o iau la vale si viata mea de duce dracului. De cand am venit din excursie parca am intrat in alta viteaza si parca totul e aiurea, tot ce mi se intampla e aiurea. Am stari de la o zi la alta. Sus, jos, nervi si resemnare. Si ma simt singur, teribil de singur si nimeni nu e aici sa ma puna pe picioare. E un drum pe care trebuie sa-l fac singur si asta ma intristeaza. Pentru ca asa sunt drumurile astea, singuratice. Nimeni nu te salveaza decat tu. Nu-i poti cere altcuiva asta pentru ca viata ta nu e viata persoanei aleia. Fiecare trebuie sa-si duca drumul pana la capat. Depinde de fiecare cum. Dar e un drum singuratic in interior, pentru ca oricati oameni ai avea in jurul tau nimeni nu o poate face in locul tau. Cel mult poti sa primesti sfaturi si incurajari, si poate un umar pe care sa plangi. Asta daca ai noroc. Eu duc drumul asta de mult prea mult timp. Dar il voi urma oriunde ma va duce, si oricare va fi finalul se pare. Si cu tot ce pot ramane e speranta ca, cine stie, la final va fi bine.

Si ce credeti voi fetelor, ca asteptati cavaleri sa reuseasca sa va escaladeze zidurile inalte? Sa va impresioneze, sa va dea pe spate? Sa se invarta in jurul vostru pana cedati? Da? Dar la mine cine se gandeste? Zidurile mele cine le escaladeaza? Dar nu, scuzati-ma, eu nu pot sa cer asta, nu e masculin. Imi plac standardele astea create. Barbatii sa fie asa, femeile sa fie asa. Ei bine, eu nu vreau sa respect standardele astea si imi doresc o femeie care nici ea sa nu vrea sa le respecte. Probabil nici nu exista asa ceva. Asa sunt eu, un nebun care urla la luna. Mi-am gasit eu acum sa vreau altceva. Sau poate esuez ca barbat. Poate nu ma ridic la standardul de masculinitate. Este si asta o varianta. Una trista pentru mine dar poate adevarata. Sunt barbati pe lumea asta (daca pot sa le zic barbati) care nu inteleg femeile si nici nu sunt dispusi sa o faca. Dar sunt si femei pe lumea asta care nu inteleg barbatii si nici nu sunt dispuse sa o faca. Pentru ca fiecare e o victima si nu un calau. Fiecare se simte nedreptatit. Si in loc sa arate si inspre ei, arata numai catre altii. Ia uite cum sunt femeile, ia uite cum sunt barbatii. De ce sa ma chiunui eu? Chinui-te tu pentru mine. Impresioneaza-ma. Poate femeile s-au saturat de noi, pentru ca cinstit vorbind multi dintre noi suntem jalnici. Bine asta nu va impiedica pe unele dintre voi sa-i alegeti tot pe aia. Si eu m-am saturat, si de mine si de prostiile astea.

Nu, drumul asta e.. asa cum e. Dar simt golul asta, si pare ca tot timpul il voi simti. Singuratea asta. Nevoia asta de a-mi atinge cineva sufletul, de a ma intelege, de a ma ocroti. Poate ca nici eu nu voi face asta pentru cineva. Atunci de ce sa cer asta? Constat cu tristete ca nu e nimeni sa-mi faca asta. Ca voi duce in continuare acest "razboi" lung si obositor cu mine si ca sunt singur in asta. Ca trebuie sa o fac singur. Si nici macar nu stiu daca voi reusi. De unde am plecat si unde am ajuns.

Intr-o zi, daca nu ma voi razgandi, imi voi face acel tatuaj cu "path". Asa incat sa-l vad in fiecare zi, sa ma linistesc ca macar stiu ca am un drum al meu. Bun, rau, nu conteaza. Cu o finalitate buna sau rea, nu conteaza. Un drum al meu. Eu si cu mine in lumea asta. Un cuvant cu atatea nuante, cu atatea sensuri. Imi va aminti in fiecare zi cat de singur sunt, dar ma va impulsiona sa il pot duce cat mai bine pana la capat. Sa traiesc dupa niste principii si niste idei, sa fiu asa cum vreau sa fiu, sa traiesc dupa o logica a mea care nu face rau la nimeni. Imi va aminti ca oamenii, in lumea asta, in viata asta, vin si pleaca, caci cararile doar se intersecteaza. Trebuie sa ma sprijin pe ceva, am nevoie sa ma sprijin pe ceva. Sa am un sens. Iar drumul are un sens. Va duce undeva. Daca am noroc va fi si cineva care va sta in statia mea mult, mult timp. Daca nu, nu.

Dar astea sunt cuvinte in vant. Va trece timpul, se va aseza praful pe aceasta postare iar lumea va uita (mai repede decat ati putea crede). Dar nu-i nimic. Voi ati venit si ati plecat, eu am venit si apoi am plecat din statiile voastre. Ce ramane sunt cuvinte, imagini, senzatii, sentimente, amintiri, invataturi, experiente. Si vor ramane cu mine. Cred ca tin minte orice om care a trecut prn viata mea. Nu nume si adrese, ci, din nou, cuvinte, imagini, senzatii, sentimente, amintiri, invataturi, experiente. Uneori ma intreb, oare Angela, de exemplu, se mai gandeste la mine asa cum o fac eu cateodata, sau oare m-a uitat cu totul? Nici macar nu stie ca e posibil sa fii avut un impact asupra vietii mele. E posibil, sau poate nu. Nu voi stii niciodata. Si ea s-a dus asa cum au facut-o si altii. Dar totusi daca as avea posibilitatea sa vorbesc cu ea astazi, as refuza. Ce a fost, a fost. Acum pentru mine apartine trecutului. Nu va mai fi nicioadata cum a fost atunci.

I'm tired. Ma duc sa ma intind.

ta hand om dig cititorule

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•luni, august 27, 2012
- Ce ai patit? Ce ai?
- Simt ca se rupe o bucata din mine
- Si te vei schimba?
- E posibil
- In ce fel?
- Nu stiu sigur. Stiu doar ca ma voi inchide si mai mult in mine. Poate voi deveni mai agresiv.
- Nu stiu ce sa zic
- Nu-i nimic. Vom vedea ce va fi. Nici nu mai stiu exact ce sa mai cred sau la ce sa ma astept.

ta hand om dig cititorule

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•duminică, august 26, 2012
Ar fi trebuit sa scriu ca ma simt tulburat (asta e cuvantul pe care l-am gasit) si ca e nasol sa stai intins (pe canapeaua de sub scara in cazul meu) si sa agonizezi in felul asta. Dar mi-a trecut. Pentru moment.

Voi aveti calea voastra, fiecare dintre voi, eu am calea mea. Iar eu imi voi urma calea oriunde ma va duce ea.

Acum in momentul asta ma gandesc sa-mi fac un tatuaj pe antebratul drept cu cuvantul "Path". E ideea de mai sus, ca imi voi urma calea oriunde va duce, fie ca va fi buna sau rea. Acum sa vedem daca ma voi razgandi. Pentru asta voi astepta un timp mai lung. Dar daca nu o voi face atunci imi voi face acest tatuaj.

In seara asta m-am certat cu maica-mea. Am incercat sa-i explic de ce sunt suparat pe ea si ea a ajuns la concluzia ca am ceva cu ea. Ca ea a avut intentii bune in totii anii astia (ceea ce e adevarat, a avut intentii bune dar cum am incercat sa-i explic asta nu inseamna ca ce a rezultat a fost bun; daca compensezi lipsa atentiei parintiilor tai cu o avalansa de intentii bune catre mine asta nu inseamna ca totul va fi roz si bine; intentii bune nu e necesar egal cu rezultate bune) si ca tot ce vreau eu acum e sa am ceva cu ea. Ma intreb, daca nici macar maica-mea nu ma intelege, atunci ce sa mai cer de la altii. Poate nu am ales cuvintele potrivite, poate nu am reusit sa ma fac clar inteles, dar nu mai conteaza asta acum. Voi inchide capitolul asta. Din partea mea nu va mai veni nimic.

Nu sunt suparat (desi am plans dupa). Stiu ca trebuie sa merg mai departe si asta imi aduce acum liniste.

Am scris aceasta postare pe parcursul zilei

ta hand om dig cititorule

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•sâmbătă, august 25, 2012
Ea doarme iar eu scriu pe silentios aici pe blog. E frumos sa dormi acum, e o vreme foarte frumoasa ptr asta. Vorbesc serios. Eu nu o sa dorm.

Am fost, si evident partea mea antisociala si-a facut simtita prezenta. Sau e asociala? Oricum ideea e ca nu ma descurc sa socializez, mai ales cand e multa lume in jurul meu. Da, am vorbit cu cateva persoane dar cum eu nu stiam sa deschid o conversatie si cum si ele nu o deschideau catre mine pana la urma am ajuns sa stau singur pe un scaun uitandu-ma la pereti. Nu e vina lor. Vorbesc serios. Eu venind din afara trebuia sa ma integrez, sa ma fac vazut, sa fiu acolo. Nu am putut si am renuntat. Stiu prea bine sentimentul cum e sa te uiti pe pereti singur. Nu am mai vrut sa-mi prelungesc agonia.

Din pacate cred ca am suparat-o pe fata care m-a invitat. Nu am vrut. Nu am vazut ca a venit dupa mine sa vorbesca in timp ce plecam. Uite asa se ajunge la suparare, din neintelegeri. Imi pare rau Piticule.

Am reusit sa o supar si pe fata la care sunt acum. Dar mi-a venit mintea la cap si am incercat sa vorbesc cu ea si sa-mi cer scuze. A fost blanda cu mine. Acum doarme in camera. Departe de mine. Sa nu va ganditi la prostii :P :)) E asa de linistita. Pe taramul viselor probabil :P

Daca o sa descopere ca i-am profanat calculatorul o sa ma impuste. But it's only a matter of time pana va afla :)) Va fi bine sa fiu cat mai departe cand o va face :P

Cam atat. Va rog un lucru totusi. Stiu ca veti fi tentati dar va rog sa nu incepeti sa ma trageti de urechi. Sunt baiat mare, stiu si eu unde gresesc.

Si inca un lucru. Daca va intereseaza oamenii vorbeau chestii normale acolo. Nu stiu ce parere aveti voi despre cei carora le place BDSM-ul, dar va zic de acum ca sunt niste oameni ca oricare dintre noi, nu niste straini noua care vorbesc despre BDSM toata ziua.

ta hand om dig cititorule

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•joi, august 23, 2012
De cateva zile bantui 9gag-ul asa ca s-a prins de mine ceva de acolo. Vorbesc de expresiile specifice 9gag si meme-ului in general. Hai sa dau un exemplu: "that awkward moment when you use 'that awkward moment' and someone doesn't know what you're talking about". Plus ca 9gag are tendinta sa te faca sa crezi ca esti mai amuzant decat esti de fapt. As putea insira o mie de expresii de acolo (ptr ca imi plac) dar nu despre asta vreau sa vorbesc.

Desi stiam de asta dinainte, de pe 9gag am inceput sa aprofundez ce inseamna cu adevarat friendzoned. Man, it's some scary shit. Especially for us men. But women can be friendzoned too. Or... so they say.

Dar convingerile mele au inceput sa se clatine cand am aflat ca logica feminina e diferita de logica masculina. Adica logica mea ca tip e diferita de logica unei femei? Ok John... sa nu incepi sa te panichezi. Inteleg ca fiecare are logica lui dar... logica unui barbat respectiv a unei femei sunt doua "entitati" total diferite? Fuck me. Because I'm beautiful :P And smart. And sexy. Right? Deviez. Pana acum traiam cu impresia ca as putea sa inteleg femeia macar in ideea ca ma pot intelege cu ea. Acum... not so sure if I can still do that Fry, luand in considerare aceasta noua informatie. Adica sunt condamnat, ca restul barbatiilor, sa nu inteleg femeile? This thing is scary as shit. Dat ass :D Ma scuzati. Despre ce vorbeam? Ahh despre logica si a intelege femeia. Nu ma intelegeti gresit, eu inca vreau sa va inteleg (acum probabil cineva ar fi cam asa: not sure it serious or trolling), dar mi-e teama ca nu va fi asa usor cum speram eu. Ca voi chiar s-ar putea sa traiti pe Venus si noi pe Marte (gay-ii traiesc pe Uranus, it's a known fact; lesbiene traiesc tot pe Venus). Cine stie s-ar putea sa fie chiar imposibil. Numai daca eu traiesc pe Pluto, si cumva reusesc sa trec peste logica masculina vis-a-vis de femeie (adica sa ocolesc Marte) si sa ajung cumva pe Venus? Dar e o problema in chestia asta. Stiu ca au mai ajuns si alti barbati pe Venus si odata ajunsi acolo au suferit cea mai cumplita soarta. They got friendzoned. Yeap. Friendzone-ul e iadul barbatiilor de pretutindeni, e inchisoarea inchisorilor. Am pierdut multi tipi in zona aia. Dar iar deviez. Din nou. Se vede ca sunt tulburat (abia ma stapanesc sa nu ma panichez). Adica eu aveam construita in minte ideea asta ca intradevar barbatii se pot intelege cu femeile, ca exista o posibilitate acolo, si acum... shit. Shit, shit, shit.

Dar oricum trebuie sa zic ca 9gag are o logica a sa. Adica acolo best friends intre o femeie si un barbat nu poate sa fie egal si cu o relatie intre ei. Adica nu poti fi cei mai buni prieteni si iubiti in acelasi timp. Ca barbatii si femeile nu pot fi nici macar prieteni pentru ca la un moment dat isi va baga coada intre ei atractia sexuala. Ca daca esti tip si consideri ceva "cute" atunci esti gay. Adica cine stie mai pot spera ca poate informatia venita de acolo e gresita si ca.... nu? Adica se poate, nu?

Ok, back to the fapcave now :|

Later Edit: in apararea mea, am zis undeva pe acolo pe sus ca 9gag te face sa te crezi mai amuzant decat esti de fapt.

ta hand om dig cititorule

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•joi, august 23, 2012


ta hand om dig cititorule

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•miercuri, august 22, 2012
Unii fumeaza, beau, se drogheaza, mananca, si-o trag. Eu vreau sa imi infrunt tulburarile singur, fara "ajutor". Hai sa ii zicem tulburari. E greu. Mintea si sufletul meu imi sunt bombardate constant. In.mintea mea nu pot sa ajung la linistea si relaxarea aia pe care o vreau pe moment. E ca o morisca care se invarte si se invarte. Ma simt rupt in bucati de senzatii si sentimente. Stau intins si mintea mea nu se mai opreste. Cu cat e mai liniste si mai intuneric cu atat e mai rau. De asta stau aici, ca sa-mi tin mintea ocupata.

Mintea imi e ocupata de un cantec. Oare daca revin la vechea mea viata si fug de toate astea o sa revin si la liniste?

Stranger, baby, always keep me in your sweet memory.


Later Edit: acum, adica a doua zi dupa-amiza, sunt bine

ta hand om dig cititorule

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•luni, august 20, 2012
Ma gandesc la sex vs relatie. Banuiesc ca multi dintre voi ar fi pe partea cu relatia, nu? Pentru mine in momentul asta nu e chiar asa de simplu. "Aha, esti tip, stiu eu, voi va ganditi numai la sex, obsedatilor" :)) E dragut sa simplifici asa, dar banuiesc ca pentru unii dintre noi nu e chiar asa de simplu. Uneori banuiesc ca ma gandesc la relatie, sau mai degraba sa am pe cineva langa mine cu care sa vorbesc, sa impart anumite lucruri, sa ma bucur de viata langa ea. Stiti, sunt toate acele lucruri mici pe care vrei sa le ai si care ajung sa te faca fericit? Acea conexiune speciala cu partenerul tau? Sentimentul ala ca esti indragostit si ca iubesti? Da, uneori le vreau. Asa, cand sunt mai siropos :)) Dar uneori ma gandesc si vreau numai sex. Si ma gandesc, e uman, nu? Recunosc ca ma simt uneori putin aiurea ca ma gandesc numai la sex si nu la o relatie. Ati putea sa ziceti: "nu poti sa le imbini pe amandoua?" Da, teoretic ai putea, dar... teoria si realitatea, ăhhh, uneori nu se bat cap in cap. Eu am un mare handicap pe partea asta cu sexul, si nu pot sa nu ma gandesc ca vreau sa... o sa sune aiurea... sa recuperez. Sa las ideea de relatie in detrimentul sexului. N-as putea sa fiu intr-o relatie fara sex sau cu sex putin, de exemplu. Stiu, poate e superficial, poate voi va ganditi la chestii romantice si platonice, cu inimioare si alte prostii, dar eu n-as rezista. Pentru ca as simti un gol si as stii si de unde vine. Stiu ca sexul nu e cel mai important lucru din viata unui om, dar e totusi printre cele mai importante. Pe site-ul de socializare unde am eu cont trebuie sa raspunzi la niste intrebari si una dintre ele era cat de des ai face sex odata ce devii intim cu o persoana. M-am uitat la unele fete si am vazut o data sau de doua ori pe saptamana. Ok, eu am zis in fiecare zi :)) Da, pentru ca stiu ca daca ma simt atras de cineva, n-as mai lasa-o sa se dea jos din pat. As fi ca o reclama ambulanta la SuperGlue :)) Si chiar daca ar reusi sa se dea jos din pat, tot o sa o prind pe undeva prin casa :)) Nu e vorba de obsesie, ci e vorba de dorinta. Iti doresti asa de mult persoana aia ca vrei sa o simti langa tine, fizic vorbind. Vrei sa-i simti caldura, corpul, mirosul, aroma. Vrei sa vezi cum zambeste cand o satisfaci. Deja nu e vorba numai de sex. Cel putin asa vad eu lucrurile. Si stiu ca dupa un timp o vei lasa mai moale pentru ca in orice relatie, dupa un timp, lucrurile se mai calmeaza. Dar sa nu se calmeze de tot. La o data pe saptamana adica :P Inautrul meu sunt o persoana sexuala, chiar daca imi stiti povestea si stiti care imi e situatia. Dar recunosc ca mi-e teama si de o relatie. Poate pentru ca nu stiu la ce sa ma astept, poate pentru ca ma tem ca se va ajunge la cearta si despartire si nu vreau sa trec prin asta, poate pentru ca nu stiu ce sa fac ca sa fie o relatie buna. Intr-o lume perfecta ar fi frumos sa fiu cu cineva cu care sa ma simt bine, sa nu ne certam, sa reusim sa trecem peste greutati cu tact, sa avem o viata sexuala buna (si cat mai prolifica :P), sa ne exploram impreuna sexualitatea, si altele. Dar nu traim intr-o lume perfecta, nu? Habar n-am ce vreau.

Azi am fost foarte comod. Puteti sa-i ziceti si lenes. Trebuia sa ma duc prin oras pentru ca am niste treburi lasate nerezolvate. Ar fi trebuit sa ma duc si la piata ptr ca mi-a lasat maica-mea o lista si bani. Dar mi-a fost lene si n-am avut chef asa ca nu m-am dus. Si imi dau seama cat de neserios sunt. Da, poate am un suflet bun si frumos, dar daca sunt neserios si comod atunci degeaba. Ma intreb cat de nepregatit sunt pentru lumea asta. Si din nou revin la relatie... cum naiba sa ai relatie cu cineva daca tu stii ca poti fi neserios si comod? De ce as chinui sau dezamagi o persoana devenind asa sau descoperind ea mai apoi ca sunt asa? Ca ai intentii bune sau ca esti o persoana buna nu e de ajuns. Ma uit in lume si vad atatea persoane care nici nu le pasa de celalalt si care poarta masti si mint numai ca sa ajunga cu sacii in caruta. Si apoi cand s-au "ghiftuit" atunci iti arata adevarata persoana, asa cum sunt ei in realitate. Eu prefer, in naivitatea mea probabil, sa arat cum sunt in cea mai rea stare si apoi de aici sa pornim. Uneori ceea ce trebuie sa faci nu e acelasi lucru cu ce vrei tu. Revenind din nou, poate eu vreau sa ti-o trag, asta inseamna ca trebuie sa dau aparenta unei relatii si sa te pacalesc ca sa ti-o trag? Prefer sa fac ceea ce trebuie (adica sa nu fac nimic) decat sa fac ce vreau. Mi-am pus de multe ori problema asta in decursul a multor ani. De asta habar n-am ce vreau. Relatie sau sex? Sex sau relatie?

Fara sa aiba neaparat legatura cu ce am scris, totusi uneori ma intreb daca chiar sunt sanatos la cap. Poate nu sunt asa de sanatos la cap pe cat as vrea eu sa fiu. Nu ma consider ciudat, dar poate din afara par ciudat.

Duminica, adica ieri, Tony Scott se pare ca s-a sinucis aruncandu-se de pe un pod. Azi am citit asta cand ma uitam pe mail. Acum zic ca e posibil sa fi avut cancer pe creier inoperabil. Oricum ar fi, ai grija de tine Tony Scott. See ya in another life brotha

ta hand om dig cititorule

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•duminică, august 19, 2012
Va place? :)


PS: daca cititi asta si nu ati vazut clipul, shame on you

ta hand om dig cititorule

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•sâmbătă, august 18, 2012
On the long road home. I look at you. Your sweet lips, your sweet mouth. I wonder "should I kiss you?", I imagine that I kiss you. But my thought just runs faster through my mind and your lips remain there, untouched.

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•miercuri, august 15, 2012
I got my little miracle so, guess what, I'm going. Unde? Dati pe linkul acesta sau daca sunteti pe pagina principala e urmatoare postare sub asta.

Iar acum "ghiciti actritele". O sa pun doua gif-uri si o sa va rog sa-mi ziceti cine sunt :) Sunt curios ce o sa zici la prima poza Z.e :P (e o actrita care iti place)



Si daca tot suntem aici cu gif-urile, mai postez una. Nu faptul ca ii linge degetul m-a facut sa o postez ci felul cum se uita la el cand o face. It's all in the eye contact :)) Si, cu privirea aia, parca ii zice "ce zici de asta, pustiule?" sau "ma provoci, pustiule?" :P Jezz, felul cum se uita direct la el cand o face, ma omoara :P Nici nu clipeste. Kinky. Asta e tot ce imi vine in minte. Kinky as fuck.


Ma scuzati, o iau razna :)))

ta hand om dig cititorule

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•miercuri, august 15, 2012
Ok, cum am zis am fost invitat la aceasta intalnire. Si asa cum am zis atunci, cum dau "join" cum o sa scriu si o postare cu linkul aici.

Daca nu ati citit postarile anterioare ideea de baza la care a stat organizarea acestei intalniri a fost ca cei care sunt into BDSM si/sau kink sa se intalneasca la un loc. Doar ca sa discute. Sa nu va treaca prostii prin cap acum :))) Dar banuiesc ca pot veni si cei care nu sunt into this, fie ca vor sa socializeze, fie ptr ca sunt curiosi si vor sa stie mai mult. Daca vreti sa veniti (don't be shy :P) veniti dar lasati-va judecata acasa si luati-va bunul simt cu voi. Daca aflu ca cineva a venit citind asta si nu a fost cuminte o sa vin personal si o sa va treziti cu un bocanc in poponet. Si credeti-ma aia nu o sa fie BDSM.

Uite o sa fiu si mai clar. NU VENITI DACA SUNTETI PUSI PE FUTAI, PE NESIMTIRI, PE JUDECATA, PE PROSTII DE ASTEA IN GENERAL. VENITI DACA VRETI SA SOCIALIZATI, SA CUNOASTETI OAMENI NOI, DACA AVETI AFINITATE CU ASTA (ADICA VA PLACE) SAU MACAR DACA VRETI SA AFLATI CEVA DESPRE ASTA. VORBESC MAI ALES CU VOI GAGIILOR PENTRU CA VOI SUNTETI IN GENERAL CEI CU PROSTIILE IN CAP.

Deci aveti linkul aici: MUNCH (trebuie sa aveti cont de FB ca sa dati join, dar puteti sa vizualizati pagina si fara sa fiti logati). Nu va faceti griji ca imi voi da seama cine sunteti (poze, nume real) ptr ca nu ma voi uita dupa asta. Daca aveti nelamuriri vorbiti cu mine aici (tot ce stiu pana acum v-am zis mai sus, dar voi incerca sa raspund daca exista o intrebare), sau cu Lilith Naamah ori cu Ex Drama (care sunt cele care s-au gandit la intalnirea asta).

Sa-mi ziceti daca nu merg linkurile.

ta hand om dig cititorule

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•duminică, august 12, 2012
Oscilez. Stiti ca am zis ca am fost invitat la o intalnire de socializare. Si acum oscilez. Si o fac asa de rau ca o parte din mine (nu una mica) incearca sa ma convinga sa nu ma duc. La suprafata e chestia cu tipa aia, fotografa kinkoasa de pe okcupid. Dar poate de fapt, in adancul meu, e doar un motiv sa ma scot din sarite si sa nu ma duc. Ca sa-mi fac rau probabil.

In excursie am fost pe cai mari. Am mancat cat trebuie (chiar m-am ingrasat 2-3 kg si am revenit la 67 de kg), am dormit cand trebuie, am facut in fiecare zi miscare (si multa), mi-am ocupat timpul timp de 9 zile. Dar de cand am venit, am stat mai mult prin casa, am mancat putin (si ca sa intelegeti ce inseamna putin, imaginati-va ca in cele mai multe zile am mancat echivalentul unei mese pe zi; pepene si 2 felii cu pate daca vreti un exemplu si mai rau), am inceput sa dorm aiurea (nu mai dorm noaptea si adorm inspre dimineata), n-am mai vorbit cu ai mei, sunt nervos, ma simt singur, am acumulat multa energie negativa, ma simt respins si neluat in seama. Stau in unele nopti sa ma cert imaginar cu unele persoane poate pentru ca vreau sa ma enervez asa de mult pe cineva ca sa ajung ma descarc. De asta ziceam de micile reprosuri care s-au acumulat in mintea mea in ultimul timp. Nu-mi place sa o zic dar poate s-a acumulat frustrare. Pentru ca nu pot sa o iau razna asa si deci tac si tin in mine.

Nu stiu cat e de adevarat dar faza cu tipa din autocar m-a facut sa ma gandesc sa vreau sa am pe cineva, stiti? Ca am nevoie ca cineva de langa mine sa... Uite, hai sa creez un scenariu. Sa ne imaginam ca sunt intins cu fata in jos si o ea se aseaza cu toata greutatea corpului ei pe spatele meu si ca isi baga mainile in umerii mei ori o mana in ceafa mea facandu-mi masaj si acelasi timp prin prezenta ei obligandu-ma sa nu scot nici un cuvant. Pur si simplu dominandu-ma la un anumit nivel. Dar sunt putine tipe de acest fel, pentru ca majoritatea fetelor sunt sau le place sa se joace de-a sensibiloasele, sa fie vanate de vanatori si all that shit. Sa aiba o atitudine si o personalitate pasiva asteptand de la el sa fie cel care se impune prin dominare, care sa joace tot timpul rolul activ. Ei bine, in minte mea, imi doresc o tipa cu personalitate puternica, nu ca sa ma domine intr-o "joaca" BDSMista, ci sa contracareze momente din astea cand o iau la vale. Sa se infiga in mine si sa nu ma lase sa ma duc. Si asta cere, asa cum vad eu, o anumita mana forte. Poate suna aiurea pentru voi dar pentru mine are sens.

Am o parte din mine careia ii "place" sa ma distruga. Sa imi faca rau. De exemplu chestia asta cu socializarea are partea ei buna, poate sa fie o experienta, cine stie poate ma poate ajuta sa mai ies din zona mea de confort. Iar eu pur si simplu acum nu mai vreau sa ma duc numai ca sa dau cu mine de pamant pentru ca mi s-a pus pata ca sunt ignorat. Daca altii isi taie venele, eu pur si simplu sunt, pentru mine, tortionarul ala care te-a tintuit pe scaun si iti zdrobeste genunchii cu barosul. Nu te omoara, da, dar te fute pana te pune jos, fizic sau psihic. Asa sunt si eu uneori. Imi fac rau, in pasi mici si chiar subtil la un anumit nivel. Ma comport ca un tortionar cu mine, nu ma spulber dintrodata, ci o fac in lovituri mici, una dupa alta, pana ma pun jos. Si da, intr-o logica sucita, imi doresc ca cineva sa ma salveze, sa aiba o asa influenta puternica in viata mea incat sa ma opreasca sa mai fac asta.

Oscilez si incerc sa ma agat de ceva. Si intreb "Vrei sa vin?" in speranta sa ma voi putea agata de un "da". Dar nu primesc nici un raspuns. Si apoi ma gandesc la fata aia si la faptul ca nici macar nu s-a chinuit sa-mi dea un raspuns, ma gandesc la Jo si la faptul ca am prins-o online pe mess, ca am incercat sa vorbesc cu ea si nici macar nu s-a chinuit sa-mi zica ceva, ma gandesc la C careia i-am trimis un offline la care bineinteles nu am primit nimic, ma gandesc la fotografa kinkoasa care si-a zis "de ce sa-mi pierd timpul cu asta?" si mi-a dat ignore si apoi ajung la acest "Vrei sa vin?' care n-are nici el niciun raspuns. Ce pot sa mai zic? M-as putea enerva (ceea ce am si facut-o de cateva ori de cand am venit din excursie) dar acum ma gandesc obosit... why bother?, si asa nu ajung nicaieri. Ma stresez degeaba pentru niste persoane care nici macar nu-si dau interesul sa-mi zica un simplu "nu " sau "nu vreau sa vorbesc cu tine". Middle finger, intelegeti? Asa cum a fost si gluma cu manusa. Middle finger John, de ce sa ma chinui eu pentru tine?

Si cine stie, poate printr-o logica absurda aveti dreptate. De ce sa va chinuiti voi pentru mine? Ce am facut eu, catre voi, sa merit asta? Poate si eu i-am ignorat pe altii care au vrut sa vorbeasca cu mine. Poate nu ma pricep sa comunic cu oamenii si asta se intoarce acum asupra mea sa ma muste de fund. Poate am jignit, am suparat, am fost ciudat. Poate mi-am luat anumite libertati si am trecut peste niste limite peste care nu trebuia sa trec. Poate am dezamagit prin vorbele ori comportamentul meu. Totul e posibil.

Credeti-ma ca daca asta va pare dur (sau ciudat) din partea mea, nu ati vrea sa stiti ce se intampla in mintea mea cateodata. Asa cum, ca sa fiu corect, nici eu nu as vrea sa stiu, atunci cand sunteti suparati, ce e in mintea voastra.

Da, par ciudat, aiurea, am, dupa cum vad, issues, sunt orgolios, imi poate sari tandara repede, sunt dificil, nu stiu de gluma, devin aiurea de serios si de incordat etc.

Imi doresc sa merg acolo si in stupizenia mea acum imi doresc un miracol sa ma convinga sa ma duc acolo. Nu ca postarea asta o sa ma ajute cu ceva. In momentul asta nu sunt prea user friendly, ca sa zic asa.

ta hand om dig cititorule

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•duminică, august 12, 2012
Cred ca am asteptari prea mari de la oameni. Sau asteptari nejustificate. Si asta duce pana la urma, mai devreme sau mai tarziu, la dezamagiri, mai mici si fara un oarecare impact sau mai mari care imi schimba perceptia asupra acelei persoane. Nu cred ca exista persoana care a trecut prin viata mea careia sa nu am ceva sa-i reprosez, oricat de mic ar fi acest repros.

ta hand om dig cititorule

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•vineri, august 10, 2012
Am fost ieri la film. E prima oara cand merg prin Bucuresti singur. Nu ca ar fi fost complicat traseul dar m-am descurcat :P Am fost la cinematograful Patria. Si am vazut The Dark Knight Rises (sau filmul cu Batman pentru non-cinefili). A fost bun dar din pacate m-am asteptat la mai mult si poate de asta nu m-a dat pe spate cum ma asteptam.

Si pentru ca tot eram prin Bucuresti am reusit sa stau la a small talk cu o persoana pe care o stiu datorita blogului si pe care am mai intalnit-o mai demult 2 minute juma intr-o gara oarecare din tara asta pe care o numim cu afectiune Romania. A fost o discutie placuta si ma bucur ca am avut posibilitatea sa vorbim mai mult.

M-a invitat si pe mine la un o intalnire de socializare facuta in special intre BDSMisti, kinksteri, dar nu numai. Poate sa vina oricine. Eu nu sunt BDSMist, si cred ca nivelul meu de kink e asa mic ca e aproape inexistent, dar ma duc acolo pentru ca vreau sa socializez. Stiti ca nu socializez deloc si asta cred ca o buna ocazie sa o fac. Asa ca ma bucura si apreciez aceasta invitatie. Dar nu pot sa nu zic ca sunt putin intimidat pentru ca totusi o sa fiu un outsider (desi probabil o sa fie si altii care nu sunt into BDSM).

Invitatia e pe FB si inca nu am acceptat inca (desi cred ca o voi face in curand). O data ce o voi face, voi face si o postare aici cu linkul de pe FB al evenimentului pentru cei curiosi si care vor sa vina. Nu o sa dau invitatii, dar o sa vad daca pot face si chestia asta pe FB sau chiar Twitter.

O zic sincer ca unii cred ca o sa vina ca sa si-o traga si ca m-am gandit si eu la asta, dar nu vreau sa pun problema asa. Da ma gandesc la sex, sunt om pana la urma, dar, orice ati crede despre mine din ce ati citit aici, nu sunt si nu ma voi comporta ca un obsedat cu bale la gura (stiu ca o sa va vina o gluma in minte aici, I see you, dar abtineti-va)

Chestia e ca intre cei care au dat join pe FB la intalnirea asta am gasit si o persoana pe care o stiam de pe un site de socializare unde am si eu cont. Mi-a placut ce am citit despre ea in site-ul ala (pe profilul ei adica) si pozele cu ea (are par scurt baietos, foarte sexy). Ii place fotografia si are si aparat specializat pentru asta, ceea e un plus in ochii mei (mi-ar placea sa ma invete cineva sa fac poze). Am incercat sa ii dau cateva mesaje acolo mai demult (prin februarie-martie) dar nu mi-a raspuns si chiar m-a pus la ignore. Am intrebat-o si pe FB daca are cont acolo (nu eram sigur daca era ea). Nu mi-a raspuns. Fine, ador sa fiu ignorat, ador sa pun intrebari si sa incerc sa vb cu oamenii si ei sa imi arate their middle finger. Daca o voi vedea voi tine distanta chiar daca va trebui sa ma tarasc pe langa pereti ca sa fac asta.

ta hand om dig cititorule

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•joi, august 09, 2012
N-a dat nici un semn pana acum asa ca banuiesc ca asta e felul ei de a-mi arata ca nu vrea. Iar eu ma opresc aici. Ma bucur totusi ca am incercat. Si in toata situatia asta am gasit destule "greseli" pe care nu trebuie sa le mai fac alta data sau chestii care trebuie corectate. Adica am destule de invatat din asta, numai sa o fac.

La film probabil ca o sa ma duc maine. Singur.

Cat despre contul nou de Facebook, il voi mai lasa un timp (nu mai mult de 1 septembrie totusi) si apoi il voi sterge. Partea ciudatica e ca la numai o zi dupa ce mi l-am facut m-am trezit cu un friend request de la un coleg de liceu. E logic ca tipul imi stia numele :)), i-am dat si numarul meu de telefon cand l-am intalnit pe strada acum cateva luni, dar chiar asa, sa ma gaseasca la o zi? Fara sa il contactez, fara nimic. N-are mail de la mine, nu stia ca imi voi face cont de Facebook (n-avea cum sa stie ca nu am zis la nimeni). Chiar daca am un nume rar sunt destui pe FB care au aceeasi grupare de nume (nume-prenume) ca si mine. Probabil ca tasta deseori numele meu ca sa mi-l gaseasca (ceea nu prea cred) sau avea un fel de motor automat ce facea asta (desi nu am vazut asta pe FB). Oricum, ideea e ca asta arata cat de usor poti fi gasit pe net, chiar si cand nu vrei sa fii gasit. Si ar trebui sa fiu atent sa nu las portite sa se faca legatura intre mine si blogul asta. Asta e locul meu in care sa raman si sa ma simt anonim. Daca pot fi gasit atat de usor atunci probabil poate fi gasit blogul asta la fel de usor.

Azi au venit niste prieteni de familie la noi si m-am surprins cat de tacut pot sa fiu langa niste oameni care totusi nu sunt niste necunoscuti. Nu e chestia ca e prima data cand o fac dar acum am vazut mai bine. Eram asa prins in gandurile mele ca nu puteam sa scot o vorba pe gura. Asa sunt eu din pacate, cand ma acapareaza gandurile... ideea e ca nu prea ma pricep sa port masti la nivel social ca sa acopar/ascund golul care se poate crea in mintea sau sufletul meu la un moment dat. Si ma gandeam atunci ca nu prea ma pricep sa comunic cu oamenii. Nu sunt sociabil. Nu sunt. Sunt un mic dezastru in privinta asta.

Nu stiu ce naiba se intampla dar azi o a treia persoana m-a ignorat complet cand am incercat sa iau legatura cu ea. Si nu vorbesc de persoane cu care nu am mai vorbit pana acum. Mah daca intradevar nu vreti sa mai vorbiti cu mine, please please please spuneti-mi-o in fata. Nu o sa mor dar macar o sa stiu ceva.

Gata, terminam cu nebunia asta, cu postarile astea de natarau pe care le scriu de cand am venit din excursie, cu discutiile alea despre FB, cu fata aia, cu tot.

Jo, Jon si Johnny hai faceti-va bagajele, am visat prea mult, se pare ca o sa revenim la vechea mea viata.

ta hand om dig cititorule

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•marți, august 07, 2012
Inainte sa plec in excursie mi-am dorit sa intalnesc o fata frumoasa in autocar. Ghiciti ce s-a intamplat? Si apoi, ghiciti ce am facut eu?

Universul (sa-i zicem asa) are chestia asta frumoasa de a ne lua dorintele, gandurile si de a le aduce la realitate. Unii zic ca gandurile noastre (sub anumite circumstante zic eu) ne creeaza realitatea in care traim. Mai precis, ca ele actioneaza chiar direct asupra realitatii noastre (ajungandu-se culmea chiar si la nivel material, fizic sau cum vreti sa-i ziceti). Nu de multe ori Universul a fost kind cu mine, iar eu l-am "rasplatit" batandu-mi joc de ocaziile astea. Asa ca nu e de mirare ca Universul se uita cateodata chioras inspre mine si imi mai da o palma. Asa, ca sa ma invat minte. Dar sa nu intelegeti ca mi-am gasit un tap ispasitor intr-o intruchipare numita Univers. Totul incepe de la mine si se termina cu mine.

Nu pot sa nu constat ca am gandit negativ. Ca m-am gandit destul de mult ca nu va lua legatura cu mine. Si Universul ce a zis? "Pai daca asta gandesti asta iti voi da". Simple as that.

Sunt obosit. Nu e vorba (numai) de "povestea" asta cu fata. Ci sunt mai multe chestii care s-au adunat acum in perioada asta.

Chiar sunt obosit.

And the world just... went on.

ta hand om dig cititorule

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•duminică, august 05, 2012
Mi-am facut cont pe numele meu si tot ce am putut sa fac e sa-i dau o invitatie sa fie la prieteni. Nu am avut cum sa-i dau un mesaj (asa a setat ea in cont). Si nici nu stiu cum as putea lua legatura cu ea altfel. Acum astept si sper ca o sa accepte pur si simplu sa ma adauge. Si apoi voi putea sa-i scriu. Din nou e decizia la ea. Daca as fi avut cum sa-i scriu un mesaj as fi facut-o asa ca depind din nou de ce decizie o sa ia, fara nimic din partea mea sa atarne in favoare mea in aceasta decizie a ei.

Later Edit: Am incercat acum sa-i dau un mail folosindu-ma de adresa ei de mail de la Facebook (da, odata ce iti faci cont primesti si o adresa de mail gen: username@facebook.com). Sa vedem daca mailul ajunge la ea pentru ca e posibil, nefiind in lista ei de prieteni, ca FB sa o opreasca.

ta hand om dig cititorule

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•duminică, august 05, 2012
Va vine sa credeti ca acum imi vine sa dau inapoi? Daca azi dupa-amiza vroiam sa iau legatura cu ea acum nu mai am curaj. Cum naiba sa ies eu cu o fata cand nici nu stiu cu ce se mananca chestia asta? Dar observ ca incerc sa ma conving sa o fac. E ca intr-un carusel acum. Acum vreau, peste doua minute nu mai am curaj. Maine poate o sa vreau din nou. Cand m-am asezat la calculator acum mi-a trecut prin minte faptul ca poate nici nu mai e vorba de ea aici, ca e vorba de faptul ca vreau sa imi dovedesc ca pot sa fac asta. Ca am curajul sa fac asta. Ma gandesc: oare nu o sa regret ca nu am incercat macar? Nu conteaza rezultatul ci ca macar am incercat. Devine poate mai mult o chestie legata de mine si nu de ea.

O sa va zic o chestie care mi-a venit in minte azi. S-ar putea sa fie ciudata pentru unii, dar o zic. Daca cat timp eram in excursie am avut cateva zile in care aveam fantezii cu ea destul de explicite, de cand am venit, in afara de imaginea unui sarut sau asa ceva, nu am mai avut fanteziile astea. Si ma gandeam astazi ca oricat de frumoasa poate sa fie o fata, pentru mine atractia din punct de vedere sexual (adica daca ma gandesc la ideea de a face sex cu ea sau nu) poate varia de la "da" la "nu". Frumusetea ei nu s-a schimbat, logic, in cateva zile, dar eu in momentul asta nu ma mai gandesc asa sexual, sa zicem, la ea. Imi cer scuze daca poate parea aiurea pentru cineva ce citeste aici, dar am vrut sa fac observatia asta.

Stiu ca ati putea zice ca ma cacai aici, dar am vrut sa ma descarc putin si sa incerc sa ma motivez (sa imi justific incercarea?) din nou.

ta hand om dig cititorule

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•vineri, august 03, 2012
Am cautat-o pe Facebook, pe Twitter, pe Google, chiar si pe hi5. Dar nu am avut prea mari sanse doarece stiam numai orasul ei si numele prietenei cu care mergea. M-am decis sa-l sun si sa-l intreb pe ghidul cu care am fost in excursie. A trebuit sa-mi fac ceva curaj sa-l sun pe tipul ala. Era in Germania, l-am deranjat probabil asa ca mi-a dat cu flit, dar mi-a zis totusi sa vorbesc cu agentia. Asa ca am scris un mail agentiei de turism in care am cerut lista cu numele celor din autocar. Asta se intampla ieri. Azi, desi nu mai aveam sperante, am primit lista. Am cautat-o intai pe prietena ei, dupa prenumele pe care il stiam, gandindu-ma sa o gasesc pe fata in lista ei de prieteni pe Facebook. Prietena ei e de fapt ori sora-sa ori verisoara-sa (au acelasi nume de familie). Am gasit-o dar nu avea lista cu prieteni. Asa ca am luat alt nume din lista si cred ca am gasit-o :P Daca nu stiati, nu stiam nimic despre ea, nici nume, nici e-mail, nici numar de telefon. Pe pagina de Facebook am doar posibilitatea sa o adaug ca prieten, nu am cum sa-i las mesaj. Eu am cont de Facebook, dar nu pe numele meu adevarat, ci numai pe John Constantine (daca vreti pagina mea, ma cautati pe numele asta; vedeti ca am aceeasi poza ca si in profilul meu). Ce ziceti, sa incerc sa o adaug ca prieten si poate sa iau asa legatura cu ea? Am ceva indoieli, pentru ca e a cincea zi si nu a dat nici un semn pana acum si ma gandesc ca poate are niste motive intemeiate de ce nu a facut asta. Sa insist, sa incerc? Voi ce ziceti? Am nevoie poate de o minte (sau mai multe minti) mai rationala si mai obiectiva decat pot sa o am eu acum.

Later Edit: Sa va zic de ce nu ar merge sa imi fac cont de Facebook acum cu numele meu real. In primul rand cand iti faci contul, pe timeline jos de tot arata cand ti l-ai facut. Asa ca o sa se vada ca l-am facut foarte recent (adica numai sa vb cu ea). Si apoi si postarile pe timeline sunt datate si daca stau sa ma gandesc cate postari sa scriu eu in cateva zile inainte sa ii dau mesaj? Si, aici e buba bubelor, nu prea am prieteni reali, si aia doi-trei pe care ii am nu le stiu paginile. Oricum n-o sa-i deranjez pe ei ca sa-mi fac eu cont. Deci nu merge asa. Chestia e ca n-ar merge nici cu John Constantine pentru ca intai m-ar putea cauta pe google, unde blogul meu ar fi cam al cincilea link. Apoi pe pagina de Facebook le am la prieteni pe Gladiola si pe Asaseya, asa ca daca ea sau sora-sa ar citi blogurile astea (unde eu mai comentez), ar face legatura dintre numele si blogul meu.

Asa ca le-am cautat pe Twitter unde le-am gasit, desi nu mai scriu acolo de cinci luni. Dar aici ar fi aceeasi problema ca si Facebook. Am cont numai pe John Constantine, iar sa-mi fac unul nou cu numele meu real ar fi cam la fel.

M-am uitat pe contul ei de Twitter, la poze, si mi s-a confirmat ce banuiam deja. E fata cu bani, si faptul ca sta in Bucuresti, ma face sa ma intreb ce standarde are. Adica s-ar putea sa nu ma ridic la nasul ei. Stiu, o judec, dar nu pot sa nu ma gandesc si la asta. Eu vin din provincie, nu din oras mare, cu o situatie financiara ok dar nu stralucita. Si cu chestii gen "Rule number one of successful life:You should never make the mistake to love someone more then yourself.", "Just think of me as the Barbie you will never get to play with.", "I love your smile,but i love mine more...:))" sau "I'm not beauty queen,I'm just beautiful me." ma face sa ma intreb daca nu cumva se iubeste putin mai mult decat trebuie. Sau e posibil sa braveze tipic varstei.

Asa ca acum sunt la fel de nesigur, daca nu chiar mai mult, in legatura cu decizia de a lua legatura cu ea. Nu stiu, poate sunt eu prea prins de nesigurantele mele si exagerez cam mult.

Eu sunt tipul in pantaloni albi si tricou galben :P
(dati click pe ea daca vreti sa o mariti)

ta hand om dig cititorule

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•miercuri, august 01, 2012
Ma simt trist, singur, neinteles. Daca nici aici nu ma simt inteles atunci unde? Cu parintii mei care nici nu ma asculta? Cu lumea asta care e asa cum este? Cu o posibila iubita care nici macar nu e? (nu vorbesc de fata aia, ci asa in general). Vorbesc degeaba sa stiti. Mi-as dori pe lumea asta sa fiu inteles. Dar trebuie sa fiu realist si sa admit ca poate nu e este in puterea omului. Eu cu ce sunt mai breaz decat altii? Ce, eu oare ii inteleg pe altii? De ce m-ar intelege ei in schimb?

Vrei sa stii ce femei caut? Uite, caut una care sa fie interesata de mine, sa vrea sa stie despre mine, chiar si partile rele, mai ales partile rele. Care sa ma inteleaga cu totul, sau macar cat e omeneste posibil. Voi femeile vreti atentie, dar o acordati? Eu vreau atentie dar o acord?

Imi stiu masura vorbelor sa stiti. Stiu sa ma pliez pe ele si sa le plasez. Cand asez cuvintele sunt sanse mari sa le asez cu anumite sensuri. Imi pare rau totusi ca nu pot scrie asa cum ele apar in mintea mea. Ca nu pot arata tot tabloul, tocmai din cauza ca undeva intre minte si tastatura se pierde ceva.

I-am zis cuiva pe mess mai demult ca eu am unele caracteristici feminine, nu fizice, ci care tin de felul meu de a fi. Ca pun si simt problemele, ca inteleg o anumita logica, ca vad unele lucruri dintr-o alta perspectiva mai apropiata de cea feminina decat cea masculina. Asta nu inseamna ca nu am si parti masculine care se manifesta. De fapt ele se manifesta, atat partea feminina cat si cea masculina, separat si concomitent in acelasi timp. De asta am zis in niste postari mai vechi ca eu nu cred in delimitarea strict femeie si barbat, ca de fapt avem din ambele parti, mai mult sau mai putin in functie de sex. Tipa cu care am vorbit atunci a strambat din nas. Adica cum sa am chestii feminine in mine? Eu trebuie sa fiu barbat. Cica femeile sunt mai mature decat barbatii. Nu sunteti sa stiti. Va prabusiti sub aceleasi chichite sub care ne prabusim si noi. Numai ca din alt unghi. Asta e parerea mea cel putin. Nu trebuie sa fiti de acord.

Ziceati ca nu zic de calitatile mele. Ei bine una dintre ele este faptul ca incerc sa ma uit la o situatie din cat mai multe unghiuri posibile, ca am o logica in gandire si ca pot avea o anumita obiectivitate (am zis "o anumita", nu cred in obiectivitate totala). Imi dau seama de subiectivitatea lumii asteia si imi dau seama de subiectivitatea mea in tot ceea ce zic sau gandesc. Sa nu credeti ca daca scriu ceva nu m-am gandit bine la chestia aia. Ca nu am incercat sa o vad din macar doua puncte diferite. Sa nu credeti ca cand vad un om nu sesizez niste chestii, ca nu stabilesc niste conexiuni, ca nu pot intelege de ce se manifesta intr-un fel sau altul. Nu sunt unidirectional in gandire. Vad lumea intr-un fel al meu si incerc sa fiu cat mai corect fata de ea, sa o vad in toate aspectele. Nu zic ca reusesc tot timpul dar incerc. Hai sa va dau un exemplu la indemana, care imi vine in minte acum. Deep down tin la parintii mei, pana la urma sunt parintii mei si chiar ii inteleg de ce sunt asa, sau macar anumite parti atata cat a ajuns la mine de la ei. Dar asta nu ma impiedica sa nu am nemultumiri catre ei. Deci in mintea mea se balanseaza aceste doua lucruri, intelegerea despre ei (cine sunt, cum sunt, de unde provine asta etc.) si dezamagirile si nemultumirile mele catre ei. Sa stiti ca nu ii vad ca pe niste parinti rai si gata, aici se termina totul pentru mine. Stiti cat e de greu sa il intelegi pe altul dar si sa sa te lupti cu senzatia ca uneori esti deranjat de felul cum te percepe sau se comporta cu tine? Parca sunt pe o franghie suspendata mentinandu-mi echilibrul. Cu un ochi ii inteleg si cu altul vad nemltumirile pe care mi le creeaza. Crezi ca eu nu stiu ca la randul meu le creez nemultumiri?

Nu, ma stiu bine. Si daca un lucru il stiu e acela ca ma pot ridica dintr-o gandire simplista. Ca pot intelege, chiar daca nu o zic in cuvinte.

Ascult trailerul la Man of Steel. Sunt doua variante: una cu vocea lui Kevin Costner (Jonathan Kent, tatal adoptiv al lui Superman) si alta cu vocea lui Russel Crowe (Jor-El, tatal natural). Superman este cel ce este cu adevarat, iar Clark Kent esta alter ego-ul sau, masca sa. El se ascunde sub o masca atunci cand devine omul Clark Kent, cand isi pune costumul cu camasa si cravata, cand isi pune ochelarii. El este adevaratul sine cand este Superman, Kal-El, extraterestrul de pe Krypton. Daca alti supereroi isi pun masca si un costum de supererou, el, cand vrea sa se ascunda, devine omul Clark Kent. Superman e un dumnezeu printre oameni si e singur la o adica pentru ca nimeni nu stie cum e sa fii in locul lui. Va dati seama ce responsabilitate mare are cu atata putere in el cand trebuie sa mearga pe Pamant ca un simplu om? Sa se comporte ca unul cand ar putea sa dea totul dracului? Asta e conflictul interior al lui Superman. El e exemplul si trebuie sa se ridice, fie ca vrea fie ca nu, la el. El trebuie sa traiasca ca noi si sa respecte legile oamenilor si sa-si ia responsabilitatea sa ne apere, chiar daca suntem pentru el niste straini. Asta e esenta personajului lui Superman.

Aberez probabil. Dar imi place trailerul, melodia si imaginile. Arata drumul uman al extraterestrului Kal-El. Un drum in care sa-si afle destinul si menirea.


You will give the people an ideal to strive towards. They will race behind you. They will stumble. They will fall. But in time, they will join you in the sun. In time, you will help them accomplish wonders. 


You're not just anyone. One day you're gonna have to make a choice. You have to decide what kind of man you want to grow up to be. Whoever that man is, good character or bad, it's going to change the world. 

Ascult melodia asta. Da, ma intristeaza si imi place in acelasi timp.


ta hand om dig cititorule

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•miercuri, august 01, 2012
Nu m-am asteptat sa reactionez asa la chestia asta cu invitatia la film. Credeam ca pot fi mai detasat. Ca pot fi "whatever". Dar o parte din mine, nu toata totusi, nu a fost asa detasata. Acum se pare ca m-am mai detasat putin. Zilele astea doua care au trecut de cand am venit m-am simtit aiurea. A fost un cumul de trei situatii, totusi.

Prima e cea cu fata si filmul. Despre asta am mai scris.

A doua a fost faptul ca m-am certat cu maica-mea acum doua zile. Tin la ea si incerc o sa menajez, am mai zis asta, dar are un mod aiurea de ma calca in picioare, de a vrea sa fie cum vrea ea, ca nu mai suport. Eu am un mare lips, sa-i zic asa. Nu vrea sa ma cert in realitate, asa ca deseori tin in mine, tac si las de la mine. Asa fac si cu ai mei, si cu lumea poate si chiar si aici. Chestia care ma deranjeaza e ca lumea crede astfel ca poate sa faca ce vrea cu mine, ca se poate impune cum vrea ea si ca eu o sa tac si o sa suport. Dar asta nu poate merge la infinit. Poate nu o arat dar impresia mea se deterioreaza cu timpul dupa chestii ca astea. Asta se intampla acum si cu maica-mea. Ea impinge lucrurile prea mult nedandu-si seama ca relatia intre noi de parinte-copil incepe sa fie afectata si ca dupa un punct incolo eu nu voi mai face nici un pas (cand ma voi satura adica) sa o imbunatatesc. Relatia mea cu taica-miu e deja afectat. Au trecut deja prea multi ani in care a trebuit sa-i suport bullshiturile. Din partea mea nu mai e cale de intoarcere aici.

De la cearta, de doua zile, nu se mai scoate o vorba in casa asta. Suntem trei si nimeni nu zice nimic. E liniste absoluta. Ceea ce imi da, daca intelegi, o stare aiurea. Dar, si aici poate gresesc, nici eu nu sunt dispus sa scot o vorba. Asta e, va dura cat va dura, iar eu nu voi face nici un pas in privinta asta. Ei nu inteleg ca si eu pot ajunge la limita mea. Si daca nu o inteleg, eu nu mai fac nici un pas.

Si a treia chestie, mai mica asa, e ca dupa 9 zile de umblat de dimineata pana seara, cu activitati si toate cele, acum de doua zile si ceva ma simt ca un peste pe uscat. Stau degeaba si nu am ce face. E un schimb de ritm cam brusc si de aici mi se trage starea aiurea.

Ce vreau sa zic e ca toate cele trei situatii (fata, parintii si pestele pe uscat) conlucreaza intre ele si cel putin zilele trecute mi-au dat o stare de agitatie in care m-am simtit aiurea si nervos.

Vreau sa vorbesc putin de actul de a insista. Ideea a pornit de la faptul ca sa insist pe langa fata sa iasa cu mine, dar vreau sa vorbesc in termeni generali care o sa inglobeze si asta banuiesc. Nu imi place sa insist. Incerc sa nu o fac, chiar si cu o fata. De ce? Pentru ca la randul meu nu-mi place cand se insista pe langa mine. Simt ca mi se ia libertatea de a decide, ca sunt acaparat, ca sunt subjugat. Ca mi se impune ceva la care eu nu am nici o decizie. Si reactia mea e sa ma incapatanez si sa dau inapoi. Chiar nu-mi place cand oamenii insista pe langa mine. Si de aceea nu o fac nici eu. Dar acum o sa zic partea poate ciudata, care va rasturna cumva ceea ce am zis mai sus. In unele momente, uneori, imi doresc de la unele persoane sa insiste pe langa mine. Mai ales daca e o fata care-mi place. Bineinteles ca totul are o limita care nu trebuie depasita dar atata vreme cat nu se depaseste e ok. Dar asta e numai in unele momente, uneori, numai cu anumite persoane. Chestia e ca nu va stii nimeni cand sa insiste si cand nu, daca vreau de la ei asta sau nu. Va tine de instinctul lor probabil. Sa nu credeti ca nu inteleg de ce o fata ii place sa se insiste pe langa ea. Unele motive chiar le-am scris mai sus cand am vorbit despre mine. Dar imi pastrez principiul asta de a nu insista, sau macar de a-mi seta o limita (mai mica sau mai mare) cu care sa merg.

Citeam undeva pe Facebook, ieri, despre conditia de vanator a barbatului. Ideea era ca un barbat care nu e vanator e un papagal. Daca era scrisa de un tip probabil nu ma afecta, dar scrisa de o ea m-a atins. Eu nu ma consider vanator si probabil din cauza asta in ochii multor femei pot fi considerat ca nu sunt un barbat. N-am pretins niciodata ca sunt unul si poate nici nu sunt. Stiu ca va place sa se insiste pe langa voi, sa fiti vanate de un vanator si alte chestii, dar eu nu sunt chiar asa si imi doresc sa imi impac felul meu de a fi (cu care m-am obisnuit si care la o adica imi place) cu conditia de a fi barbat. Nu-mi place sa respect standardul impus de a fi barbat. Am felul meu incapatanat de a-mi dori ca si eu chiar daca deviez de la norma totusi sa fiu apreciat in felul meu. Si un ultim lucru pe care-l zic e ca si voi vanati. Da, o faceti mai subtil, dar si voi sunteti vanatoare, inconstient probabil. Deci ganditi-va desi vreti vanatori si voi sunteti vanatori la randul vostru. Si in chestia asta nu pot exista doi vanatori, nu?

ta hand om dig cititorule

Linkuri de întoarcere către această postare