Author: No One
•joi, august 09, 2012
N-a dat nici un semn pana acum asa ca banuiesc ca asta e felul ei de a-mi arata ca nu vrea. Iar eu ma opresc aici. Ma bucur totusi ca am incercat. Si in toata situatia asta am gasit destule "greseli" pe care nu trebuie sa le mai fac alta data sau chestii care trebuie corectate. Adica am destule de invatat din asta, numai sa o fac.

La film probabil ca o sa ma duc maine. Singur.

Cat despre contul nou de Facebook, il voi mai lasa un timp (nu mai mult de 1 septembrie totusi) si apoi il voi sterge. Partea ciudatica e ca la numai o zi dupa ce mi l-am facut m-am trezit cu un friend request de la un coleg de liceu. E logic ca tipul imi stia numele :)), i-am dat si numarul meu de telefon cand l-am intalnit pe strada acum cateva luni, dar chiar asa, sa ma gaseasca la o zi? Fara sa il contactez, fara nimic. N-are mail de la mine, nu stia ca imi voi face cont de Facebook (n-avea cum sa stie ca nu am zis la nimeni). Chiar daca am un nume rar sunt destui pe FB care au aceeasi grupare de nume (nume-prenume) ca si mine. Probabil ca tasta deseori numele meu ca sa mi-l gaseasca (ceea nu prea cred) sau avea un fel de motor automat ce facea asta (desi nu am vazut asta pe FB). Oricum, ideea e ca asta arata cat de usor poti fi gasit pe net, chiar si cand nu vrei sa fii gasit. Si ar trebui sa fiu atent sa nu las portite sa se faca legatura intre mine si blogul asta. Asta e locul meu in care sa raman si sa ma simt anonim. Daca pot fi gasit atat de usor atunci probabil poate fi gasit blogul asta la fel de usor.

Azi au venit niste prieteni de familie la noi si m-am surprins cat de tacut pot sa fiu langa niste oameni care totusi nu sunt niste necunoscuti. Nu e chestia ca e prima data cand o fac dar acum am vazut mai bine. Eram asa prins in gandurile mele ca nu puteam sa scot o vorba pe gura. Asa sunt eu din pacate, cand ma acapareaza gandurile... ideea e ca nu prea ma pricep sa port masti la nivel social ca sa acopar/ascund golul care se poate crea in mintea sau sufletul meu la un moment dat. Si ma gandeam atunci ca nu prea ma pricep sa comunic cu oamenii. Nu sunt sociabil. Nu sunt. Sunt un mic dezastru in privinta asta.

Nu stiu ce naiba se intampla dar azi o a treia persoana m-a ignorat complet cand am incercat sa iau legatura cu ea. Si nu vorbesc de persoane cu care nu am mai vorbit pana acum. Mah daca intradevar nu vreti sa mai vorbiti cu mine, please please please spuneti-mi-o in fata. Nu o sa mor dar macar o sa stiu ceva.

Gata, terminam cu nebunia asta, cu postarile astea de natarau pe care le scriu de cand am venit din excursie, cu discutiile alea despre FB, cu fata aia, cu tot.

Jo, Jon si Johnny hai faceti-va bagajele, am visat prea mult, se pare ca o sa revenim la vechea mea viata.

ta hand om dig cititorule

This entry was posted on joi, august 09, 2012 and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.