Author: No One
•joi, octombrie 11, 2012
M-am intors. Si acum, stand aici in fata monitorului si scriind, ascult din nou Pink. Abia asteptam sa aud inca o data melodia asta.

Cand trenul pleca dintr-o gara de pe traseul sau am vazut cum i se facea resuscitare unui om. Dar trenul nu s-a oprit. Si dupa un numar de secunde m-am reapucat de citit. Acum scriind aici ma gandesc ca poate era un exercitiu. Poate. Dar nu vom stii niciodata.

Pentru cine a vazut filmul va stii ce scriu acum. Closing the loop.

Mi-am luat o tastatura neagra imediat ce am ajuns. Cea veche mi-au confiscat-o ai mei. Dar oricum aia era veche de aproape zece ani si luata tot cand cea dinaintea ei a fost tot confiscata. Acum toate piesele (tastatura, mouse, monitor, unitate, boxe, casti) calcului meu sunt negre, eventual si cu ceva argintiu. Asta noua e cam incomoda totusi cand scriu.

Pe o masa ticsita cu pahare goale, zace o masina de scris cu o foaie de hartie roz gata pregatita. Pagina e neinceputa, dar sunt convins ca-ntr-o buna zi acolo va fi un mesaj pentru mine. Astept.

Jean-Dominique Bauby (Le scaphandre et le papillion)

ta hand om dig cititorule

This entry was posted on joi, octombrie 11, 2012 and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.