Author: No One
•joi, noiembrie 15, 2012
Off, ma invat sa nu mai am asteptari. Si, daca ma stiti, sunt un om cumva sceptic. Am ceva optimism in mine dar e undeva in interiorul meu, nu se vede dinafara. Mai visez, si visele sunt dulci, dar numai atat mai sunt: vise. Realitatea e realitate, sau macar realitatea cum o vad eu.

Nu voi avea pe nimeni. Da, voi avea prieteni (adica persoane cu care porti conversatii), poate si o gagica acolo, poate mi-o voi trage intr-o zi, dar nu voi avea pe nimeni. Stiti voi, in sensul ala, ca ai pe cineva langa tine, ca esti inteles si ascultat, sa iti imparti viata cu cineva. Nahh. Vise. De asta probabil nu ma voi casatori pentru ca daca nu gasesc acea persoana atunci nu merita sa ma chinuiesc cu cineva (si sa o chinuiesc si pe ea) de dragul de a arata lumii ca esti casatorit. Nu conteaza.

Seth era mirat ca de ce nu vreau sa mi-o trag. Cu cine? Cu o gagica acolo care nu inseamna nimic. N-are rost. Waste of fucking time. Dar n-aveti cum sa intelegeti, numai daca sunteti in pielea si mintea mea. Ceea ce nu sunteti. Asta am constatat cu cîrdul lui Seth (adica cine a fost de acord cu el). Nu intelegeti. Vedeti numai asa cum ati trai voi, nu cum as trai eu. Dar ma rog, n-ar trebui sa mai deschid subiectul asta. Intr-un fel atunci mi-am dat seama ca n-are rost sa stau la discutii despre viata mea. Atunci am inchis portile.

Oamenii vor doar conversatie, eu vreau ceva mai mult. Dar asta sperie intr-un fel. Si inteleg. Asta ma sperie si pe mine cand vine din partea altora.

Mi-ar placea sa stau cu cineva la masa, sa bem putin vin si sa discutam toata noaptea pe un balcon sub stele. Sa zicem orice si nimic, despre noi si despre lume, sa ne uitam in ochii unu altuia si sa intelegem fara sa zicem. Sa intelegem momentul si vorbele si sa zambim. Sa ne deschidem si sa o facem fara frica si sa savuram momentul stiind ca asta e rar. Cei ce citeau mai demult se intrebau cum poti sa te deschizi atata aici. Pai ca sa vezi, eu sunt la masa aia deja, pregatit, doar astept sa vina persoana potrivita si sa se aseze si ea acolo. Si i-as zice orice stiind in acelasi timp ca poate de dimineata va pleca si nu va mai veni. Va trebui sa ma impac cu ideea dar sa fiu multumit ptr noaptea aia. Ce pot sa fac altceva? Viata merge inainte.

Dar cum am zis, nu am asteptari. Visele sunt vise. Ptr placerea mea. Viata se traieste in alta parte.

Later Edit:

This road is going nowhere
And these, these shoes are worn too thin
There's always should haves where I'm going
There's always could haves where I've been

And all the things that I've said

And the road up ahead don't mean nothing, don't mean nothing
And the things that I've done and the man I've become disappear
I wish I was anywhere but here

There's always footsteps from behind me
Why don't they ever read the writing on the wall
And all the time I've spent rewinding
It might mean nothing, it might mean nothing at all

And all the things that I've said
And the road up ahead don't mean nothing, don't mean nothing
And the things that I've done and the man I've become disappear
I wish I was anywhere but here

The bed next to me is empty
Just like the... the shell I'm still trying to fill
The things put in life to tempt me
They won't ever, they might break my will

And all the things that I've said
And the road up ahead don't mean nothing, don't mean nothing
And the things that I've done and the man I've become disappear
I wish I was anywhere but here
Wish I was anywhere but here

Anywhere But Here

Even Later Edit:


This entry was posted on joi, noiembrie 15, 2012 and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.