Author: No One
•joi, aprilie 25, 2013
Ma uit la televizor. Numai gagici frumoase. Si to a lesser extent gagii frumosi. Traim in lumea asta in care ne "inchinam" cultului frumosului. A frumosului fizic.

Uratii, caci numai ei ar putea zice una ca asta :), ar zice ca e mai mult decat atat pe lumea asta. Si uratii au dreptate. Pana si eu imi dau seama de asta.

Oamenii frumosi inspira incredere. Cum sa fie ei hoti, cruzi, rai? Nu sunt. Te uiti la o femeie frumoasa si nu crezi ca iti va rupe inima. Barbatii astia si credinta lor ca ei domina :)) A domina e un joc in doi, si a femeilor si a barbatiilor. Depinde doar de momentul in sine. Cum sa cred eu cand vad o femeie frumoasa ca nu e o faptura minunata? De asta sunt naiv :) Si de asta, in situatii ca astea, le cred pe femei cand zic ca suntem niste prostuti :P

Imi plac (cu ghilimele de rigoare) cand oamenii avantajati de una sau de alta, privesc de sus oamenii care nu sunt asa de avantajati ca ei. Tot ce le-as dori ca invatatura de minte e sa traiasca in pielea celui de care rade.

Eu cred in echilibru. Adica in cazul asta, ca om, ti se da, dar ti se si retine. Nu poti sa le ai pe toate in viata, dar cumva nu cred ca nici nu ti se iau toate. Unii au mai multe avantaje, altii mai putine, da. Si uneori poti gasi avantaje, lucruri bune, chiar si acolo unde crezi ca nu exista.

Ideea e ca ai si, si. Si bune, avantaje, si rele, dezavantaje. Nu e un plus absolut, sau un minus absolut.

Eu am fost avantajat in viata intr-un anumit fel. Am fost mai ferit de uratul lumii. Nu am intalnit asta cu adevarat. Dar in schimb mi s-au 'retinut" anumite chestii. "John, uite, ai astea, si poti sa faci lucruri minunate cu ele, dar nu-ti vom face viata prea usoara. Va trebui sa te straduiesti si tu putin, sa ai si tu chestii care nu sunt in avantajul tau. Asa stau lucrurile.Trebuie sa inveti sa traiesti cu ele si astfel, cum sa zic, sa cresti, tocmai prin lipsa lor"

Asta cred ca un mers fundamental al lumii asteia. Si desi nu pare corecta totusi e lucrul care sa ne ajute in evolutia noastra individuala ca oameni. Cum sa stii ce e negrul fara sa stii ce e albul, cum sa stii ce e albul fara sa stii ce e negrul? Ca sa stii un lucru trebuie sa traiesti si lucrul, sa zicem, opus. Numai asa poti stii care e care.

Si de asta cred ca nimic pe luimea asta, fie fiinta, fie situatie, nu are numai parti pozitive, ori numai parti negative. Orice e facut in asa fel incat sa se pastreze un echilibru, sa te tina cu picioarele pe pamant. Si de aici viata karmica. Si de aici reincarnarea. Totul e facut ca sa nu-ti iei nasul la purtare, desi multi oameni vad ca nu se intampla nimic si ca cei "rai" castiga. Pana la urma nu e ca sa vezi tu sau nu, ca sa ai tu o satisfactie ca ai fost "razbunat" de exemplu, nu, sistemul merge si fara sa stii de el.

Si cumva asta imi place la el. Daca toti ar stii cum merge sistemul atunci nimeni nu ar mai depune nici un efort. Si apoi daca nu e nici un efort, nu e nici o lupta de a evolua, de a creste.

De a schimba lumea, domnule Chira? :)

Lumea se tot schimba, dar in timp, si in parti mai mici. Putin aici, putin acolo. In timp. Nu exista minuni, ci doar caramizi asezate una peste alta.

Revenind la chestii mai narcisiste. Imi place noua mea tunsoare, si in special imi place ca arat bine cu ea :) Ma face sa ma simt bine, si imi da incredere. Si putin narcisism, trebuie sa recunosc. Sper sa nu o dau in partea cealalta totusi, desi cred ca sunt destul de destept ca sa nu fac una ca asta. Oricum daca o sa-mi iau nasul la purtare o sa mi se dea peste nas la un moment dat. Sistemul nu sta niciodata pe loc :))

Mi-am regasit se pare o mica pofta de a scrie. De a nu ma mai gandi "dar daca nu fac o impresie buna prin ce scriu?". Nu conteaza, John.

This entry was posted on joi, aprilie 25, 2013 and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.