Author: No One
•joi, mai 23, 2013
Sunt inconstient. Asta e cuvantul. Stiu ca nu trebuie sa fac asta si o fac oricum. Vorbesc in general, nu ma refer la ceva anume. Am o idee ca va fi iesi rau, dar nu constientizez cu adevarat la nivel visceral ce inseamna asta. Clujul a fost dovada asta. Ma pot duce spre prapastrie prin inconstienta mea. Sunt tras acolo cumva de mine pana ajung la margine. Stiu ca ma duc intracolo, imi dau seama ca nu e bine ce fac, dar tot alunec acolo. Vreau oare sa ma sperii? Oare sa ma pedepsesc? Sau pur si simplu ignor faptul ca imi poate face mai mult rau decat imi imaginez?

Va dau un exemplu. Stiu ca trebuie sa mananc normal, trei mese pe zi, ca asa e sanatos. Iar eu mananc cum am chef, uneori mi-e foame si nici nu mananc daca nu am chef sau nu gasesc nimic in frigider. Ajung sa mananc putin si cu ore intre ele. Stiu ca nu imi face bine la corp, e o uzura fizica nenecesara. Am greutate normala, mind you, dar ma joc, si nici nu mananc asa variat asa cum ar trebui (desi nu mananc fast-food-uri sau beau cola). Asta e inconstienta. Ma joc pe marginea prapastiei, fiind perfect constient unde pot sa ajung (am mai fost acolo). Si totusi o fac. Am darul de incerca sa ma ard serios ca sa ma invat minte. Si nici atunci nu am siguranta ca mi-am invatat lectia si ca nu voi repeta asta.

Si mai sunt si altele (cateva) de care nu zic aici.

ps: nu ma plang, fac o constatare pe blog (eu stiu asta de mult timp)

O melodie (care nu are legatura cu ce am scris)


This entry was posted on joi, mai 23, 2013 and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.