Author: No One
•sâmbătă, decembrie 14, 2013
Mi-am dat seama ca nu e bine sa vorbesti amanuntit despre tine sau viata ta. Nu ma refer la blog, ci la interactiunea cu o persoana (sau mai multe). Ciudat cum lumea in care traim ne transforma in "mincinosi". Ptr ca e de preferat sa ne punem in evidenta calitatile, penajul, si sa "uitam" sa zicem de defecte. Defectele exprimate sunt ca o umbra ce se aseaza peste tine si te fac mai putin in ochii altora. Nimanui nu-i place sa vada griul, cenusiul ce coloreaza o persoana. Nici mie, nici voua. Prima impresie conteaza, haina face pe om, keep on smiling no one likes a sad face. Ne place, sa vedem frumosul, succesul, reusita dintr-un om. Nu ne place sa vedem ce nu ne place sa vedem.

Eu am o tendinta inversa, poate ciudata si cel mai probabil neinspirata. A "no no". Am tendinta de a-mi arata si exprima defectele. De a vb despre ce ma nemultumeste si despre greselile pe care le fac. De a arata, a scoate in evidenta, partea cenusie si defectuoasa din mine. Cred, sper poate, ca asa voi fi vazut cat de imperfect sunt si ca voi fi acceptat asa. Ca voi fi inteles intai asa si nu prin hocusul pocusul partilor mele bune dispuse intru impresii bune create. Prefer ca persoana ca stie ce are in fata.

Dar in felul asta ma aleg cu umbra aia peste mine ce ma acopera, si nici cu sansa de a ma simti inteles. In felul asta par doar un odd fellow si cam atat.

Stiu ca in momentul ce zic chestiile astea despre mine unei persoane usile vor incepe sa se inchida, ca voi deveni mai putin si nu mai mult. Si stiu ca daca le zic intru pe o cale de la care nu ma mai pot intoarce. Se creaza un drum cu un singur sens posibil.

Iar daca evit sa le zic cica fac pe misteriosul.

O sa incerc sa nu mai zic chestii in detaliu despre mine. Nu aici, ci cand interactionez cu cineva. La nevoie o sa "mint" prin omisiune (nu imi place sa inventez si sa mint, asa ca prefer sa omit, sa evit zona). Aici voi incerca sa fiu cat mai in detaliu, asa vreau, cu riscul de a ma aliena de cei ce ma citesc. Dar chiar si aici, in zona de siguranta imaginata si dorita, nu pot intra in noroi cat as vrea eu uneori. Parca si aici devine prea mult.

In rest sunt absent, alienat de oameni si de voi. Nu mai simt nevoia de a interactiona si cred ca se va adanci mai incolo. Prefer sa ma rup si sa traiesc insular intr-o liniste probabil confortabila. Nu-mi imi pare rau ptr decizie si cumva parca vreau.

Nu stiu cand voi scrie din nou. Poate maine, poate peste o saptamana, poate si mai mult.

This entry was posted on sâmbătă, decembrie 14, 2013 and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.