Author: No One
•marți, februarie 04, 2014
Nu mi se pare deloc corecta chestia asta sa nu ii spui cuiva un lucru numai ptr ca tu consideri ca asa il protejezi. Bine, depinde si cum stii ca primeste vestea persoana in cauza, dar totusi.

Hai sa trec direct printre ciresii astia. Bunica-miu, asa cum v-am zis, e in spital dupa o operatie (a doua, ptr aceeasi problema). I s-a gasit ceva crescut in interiorul vezicii, pe perete probabil, si s-a extirpat.  E ok, fine, sanatos, don't worry. Ideea ca matusi-mea nu i-a zis varului meu de operatia asta (iar pe prima el a aflat-o de la altcineva, ptr ca nici atunci nu i-a zis) pe principiul "sa nu afectam baiatul". Varul meu nu e in tara, caci daca mai era aici stia deja, normal. Ce vreau sa zic ca mie nu mi-ar placea sa mi se faca asta. Sunt destul de mare si am o varsta incat sa nu ma inmoi la o veste ca asta. Si cum varul meu e de aceeasi varsta cu mine, cred ca si el e ca mine in asta. Eu personal nu sunt genul care sa ma impacientez, depresionez sau crizez la chestii de astea. Am observat ca sunt destul de detasat as zice.

Si maica-mea e pe aceeasi mentalitate. Mi-a facut si mie o chestie asemanatoare cand taica-miu a facut infarct si eu am aflat dupa o luna (nu stateam aici atunci). I can take it, dovada ca am fost detasat cu asta desi luat pe neaspteptate de veste si de sesizarea ca lucrurile nu mai sunt/nu vor mai fi ca inainte.

Ma gandesc sa ii zic, ptr ca trebuie si el sa stie, dar nu vreau sa fie el tolomac si sa-i zica si apoi sa cada rahatul pe mine.

This entry was posted on marți, februarie 04, 2014 and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.