Author: No One
•marți, septembrie 30, 2014
Se pare ca dupa cortinele internetului au loc povesti de dragoste. Si taceri de dupa. Mai mai copii mai.

Ma surprind ca sunt cam rautacios. Poate devin un mos acrit si rautacios. Serios. Gandurile mele sunt mai rautacioase acum. Si nu cred ca vor fi luate cu lejeritate daca le spun mai clar in cuvinte. Desi as vrea sa fie luate cu lejeritate. Dar cum probabil eu nu as face asta venind de la altcineva, de ce ar face altii? Pana la urma majoritatea dintre noi suntem sensibili la cuvinte. As vrea sa nu fiu. Sa treaca pe langa mine cum trece apa din rau pe langa piatra. Stiu ca se poate. Da, se poate. In momentul in care iti dai seama ca n-au ce sa-ti faca e momentul in care devin simple cuvinte scoase pe o gura sau scrise pe o foaie.

Cica capricornii sunt cerebrali, rationali si reci. As vrea sa fiu asa. Sa am un buton pe care sa-l apas cand e nevoie. Reversul ar fi sa vrei sa simti ceva si sa nu mai poti. Uneori am senzatia ca sunt deja aici.

Stiu ca gandesc mult, dar simt ca simt mai putin. Si recunosc ma fascineaza, cumva, ideea asta de a fi clinic. De a fi oarecum rautacios, creand situatii oarecum ciudate si awkward, si aberant in ceea ce zic... Am o tendinta de a zice chestii care nu sunt exact ceea ce gandesc. Adica undeva intre ironie si serios, intre neserios si serios, intre "cred" si "nu cred" in asta. M-am simtit de multe ori la mijloc cand e vorba de ce zic, de ce gandesc, de cum ma pozitionez in ideile mele si in lume. Nu simt sa fiu intr-o parte sau alta ptr ca uneori simt ca vad din ambele parti. Ca sunt constient de ambele. De exemplu de ironia si de seriozitatea din ce zic. De exemplu iti zic ca "nothing last forever", si stiu ca e asa dar stiu ca eu vreau sa last forever. Faptul ca ascult o melodie in repeat de ex arata asta. Iti zic ca sunt un nimeni, si stiu ca sunt un nimeni si stiu ca sunt un cineva.

De asta nu-mi place imparteala in tabere. Femeie, barbat. Credincios, ateu. Ma simt la mijloc in ideile astea. Vad ca sunt caini vagabonzi agresivi si primejdiosi dar nu vreau sa-i omor. Vreau sa gasesc solutia mai grea, de mijloc. Cred ca solutiile cele mai bune sunt cele care se intalnesc la mijloc, alea grele. Ptr ca oamenii tind sa mearga spre capete. Sa simpifice solutiile. Sa faca acolo repede un rezultat, si asta e ca si cum ai pune praful sub covor. Nu, lucrurile grele sunt cand incerci sa vezi toate aspectele si sa le inglobezi pe toate, cat se poate, in solutia ta, in gandirea ta, in ideile tale. E mai usor sa aleg un capat, sa zic ceva si sa nu gandesc prea mult si la celelalte aspecte, sa fiu intr-un fel si sa nu vreau sa fiu in alt fel in acelasi timp. E mai usor ca idee dar nu pot sa o fac (adica nu e usor in sensul asta). Ma trezesc la mijloc. La "ti-as zice cate ceva ptr ca nu ma mai pot abtine dar nu vreau sa simti ce as simti eu daca as fi in locul tau si as zice asta". La "sunt asa, dar in acelasi timp cumva nu sunt". Sunt pesimist dar cumva nu sunt. Sunt dragut dar cumva pot sa fiu si rautacios. Sunt un copil dar cumva nu sunt. Nu mi-a placut niciodata cand sunt definit clar. "Esti asa". Ptr ca nu simt ca e asa simplu. E mult de explicat, cum vreau eu sa zic. M-as invarti cu cuvintele minute in sir. Sau poate sunt asa cine stie, dar eu nu simt asta. Simt ca lumea pe care incerc sa mi-o explic nu mi-o pot explica in cateva cuvinte. Cum o dau pe o parte, vad si alte fatele. Sunt constient ca ele sunt acolo chiar si daca nu le vad. E cam tampitel sa fii asa. E mai usor sa fii pe o singura idee gandire, explicatie, idee. Ma uit la politica de ex si ma mir cum poate unu sa creada in cineva si numai in ala. Eu ii vad pe toti si nu-i nici unul mai bun. Nu gasesc in nici unul ceva peste altul, politic vorbind. Stiu ca oricare va fi ales, chiar si Monica Macovei, chiar si Dan Diaconescu, chestia va merge la fel. Dar oamenii cred ca X va schimba ceva. Ca X e mai uman sau mai simpatic sau mai infipt. Poate si sa fie. La fel credeam si de Iliescu, si de Constantinescu, si de Basescu.

Ma rog am deviat. Dar daca ma intrebi sa iau o parte, si nu vorbesc numai de politica, de orice, nu pot. Nici cand vine vorba de mine nu pot. De asta zic ca ma simt la mijloc.

Mi s-a zis ca ma simt superior. Poate sunt. Ca sunt rautacios. Sunt si asta. Am rele, dar am si bune. Si invat sa tac. E bine sa taci in viata si sa vorbesti cand trebuie. Sa taci si sa te uiti la ce e in jurul tau. Sa fii atent la ce te inconjoara. In momentul in care taci vezi lucruri pe care nu le vedeai inainte. Si as vrea sa pot sa le vad si sa-mi calculez cuvintele si sa stiu ce sa zic si ce sa nu. Nu vreau sa fac rau la nimeni (desi daca mi-ai da putere as abuza probabil intr-un fel de ea) dar nici nu mai vreau sa ma expun, n-am vrut niciodata ca idee, sa fiu calculat si sa stiu in functie de situatie ce sa scot din mine si ce. Culmea e ca mi-am dorit intotdeauna sa fiu in stare sa scot din mine si m-am temut sa nu devin un om calculat cu ce scoate din el. Un oficios, un formal. Si ma vad acum in fata concluziei ca tb sa fiu oficios, formal, ptr ca daca sunt eu asa all over the place cum sunt am senzatia ca oamenii se dau pas mai inapoi. E ideea asa ca celalti te vor sigur pe tine, si placut, si amuzant, si relaxat. Asa reactionez si eu la altii. Ne apropiem de oamenii ce emana ce am zis mai sus. Dar eu nu sunt asa de multe ori, sunt mai tulbure si mai gri, cu un norisor deasupra capului. Si asta altii nu vor sa vada. Hai o data, de doua, din an in paste, dar nu frecvent. Si astfel tb sa fii oficios. To fake it. Sa pari sigur pe tine chiar daca nu esti, sa fii politicios si dragut chiar daca nu vrei, sa zambesti chiar daca nu poti. Sa fii atractiv draga. Sa te placa lumea si sa zica gagica ca esti barbatul, da barbatul, perfect. Poor us ce ne mai place sa ne pacalim.

Daca nu sunt "atractiv" e ca nu vreau sa fiu oficios. Si de obicei nu vreau sa fiu oficios. Dar voi fi.

Hmm, e 11:30 si ma oftic putin ca a trecut seara asa de repede. Maine tb sa ma trezesc la 6. Ma gasiti la Ploiesti, la Curtea de Apel. Pacat ca nu veti stii cine sunt :P

ps: stiti cat de usor e sa zici ce trebuie, ce vrea sa auda celalalt? Daca ziceti ca e greu, va contrazic. Oamenii vor sa auda ce vor sa auda. Tu doar tb le spui asta, nu tb sa faci mai multe.

This entry was posted on marți, septembrie 30, 2014 and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.