Author: No One
•duminică, aprilie 26, 2015
Am 30 de ani.

For some I am old. I don't feel 30 and I don't look 30.

Dar nu despre asta e vorba. Cam intre 25 si 30 majoritatea din jurul tau incep sa se casatoreasca, sa aiba copii, nevoi de astea. Crazy things like these :P

Si, desi cu cat sunt mai apropati de varsta mea mi se pare normal, nu pot sa nu ma gandesc ca sunt nebuni. Da, e o noua etapa din viata ta, vrei sa evoluezi, sa fii adult si matur, ti-a ticait ceasul biologic, si totusi cu cat esti mai departe de 30 de ani (adica in jos) cu atat mai nebun imi pari daca te casatoresti sau faci copii. Bucura-te de anii astia. Sa faci copii, sa stergi muci si sa stai nas in nas cu unu sau una pana te plicitisesti poti sa faci si mai incolo.

Eu nu pot sa cred in povesti de basme, desi stiu ca sunt povesti acolo in lume foarte frumoase si imi doresc si in viata mea sa fie ceva, cu cineva evident, care sa tina toata viata mea. That would be nice.

Dar viata nu e un film Disney. Poate sa fie frumoasa, nu perfecta, iar frumusetea ei poti sa o descoperi nu in povestile pe care le visezi ci in realitatea ei, a vietii asteia care bate filmul. Adica ceea ce poate deveni frumos cel mai probabil e ceva ce nu e ca din filme si povesti. Poti sa divortezi si sa ramai in relatii foarte bune cu fostul, poti sa ai o viata frumosa ramand cu cineva fara sa te casatoresti sau sa ai copii, poti sa infiezi un copil (toti vor sa faca copii care sa vina din genele lor si incep sa ma gandesc din ce in ce mai mult ca e un soi de egoism fata de atatia copii care nu au parinti si ar merita unii). Sunt doar niste exemple from the top of my head.

Dar de ce sa te casatoresti si sa faci copii la varsta asta? Du-te si te bucura de viata, incearca sa ajungi in punctul in care ai destula experienta de viata si maturitate (care vine din experienta) si apoi sa te asezi la casa ta daca asta vrei. Ce stii la sub 25 de ani? Chiar si la 30, ce naiba stii?

Eu abia acum cresc. Am ajuns in punctul in care ce e sub 22 de ani sa zicem sunt copii cu copilarisme. Acum simt ca sunt in faza in care trec un prag.

Nu cred ca pana in 40 ma voi casatori sau voi avea copii. Stiu ca orice se poate intampla in viata (chiar am auzit o intamplare in ultimele zile care m-a lasat cam interzis), dar cel mai probabil asa va fi ptr ca ma cunosc. Poate peste 10 ani voi fi dispus sa fac un copil si sa-l cresc, cine stie, dar acum nu vreau sa am de a face cu asta. Stiu ca ma voi stradui sa fiu un tata bun si ca vreau sa fiu dedicat acestui lucru daca ma voi decide sa fac un copil. Nu vreau sa-l fac si sa nu am bagajul necesar sa-l cresc. Ca parinte, cum il cresti, ii poate afecta viata, iar eu vreau sa-i ofer cele mai bune conditii ca sa devina un adult implinit si neafectat de o copilarie creata de niste parinti care nu stiau ce naiba fac cu copilul lor. Cele mai bune conditii nu inseamna numai partea financiara (adica daca ai ce ti-ai dorit asta ma face un parinte bun si ma exonereaza de orice alt efort din alta directie), ci ca tu ca om, ca parinte, sa fii la nivelul in care tampeniile tale sa nu afecteze copilaria copilului.

Exista si posibilitatea sa nu ma casatoresc niciodata. Exista ptr ca simt, cel putin acum, ca-mi va fi greu sa gasesc pe cineva. Si ma gandesc, poate cand voi trece de o varsta, voi infia un copil. Nu unul mic si frumos si cuminte, asa cum adopti catelusul cel mai dragut pe care-l vezi, ci unul mai mare, care nu mai are sanse asa de mari sa mai aiba parinti. Nu stiu, am auzit pe cineva (la televizor sau pe internet parca) zicand ca adormea plangand cand era mic ca nu avea parinti (a fost adoptat la un moment dat) si a ramas asta cu mine. M-am gandit, fuck, sunt atatia copii pe lumea asta care isi doresc un parinte, macar unul, si nu au.

Ma rog, eu doream aici doar sa scriu ca astia tineri care se casatoresc si fac copii mi se par niste nebuni care se inhama la ceva in legtatura cu care nu sunt inca pregatiti.

Nu ma voi casatori de dragul de a o face si nici nu voi face copii de dragul de a-i face. Ca e frumos, potrivit, ca asa zice societatea sau asa ar trebui sa fac la varsta asta. Ca asa arat ca trec intr-o noua etapa, ca sunt adult, ca m-am maturizat. Ca vreau sa demonstrez ceva. Ca sunt stupid si naiv. Ca asa vrea ea. Chestiile astea sunt serioase, nu de joaca, in care te-ai decis si tu sa faci pe omul mare si ti se pare super cool. Aici nu e ca si cum ti-ai luat un nou ceva ce ti se pare interesant atunci si l-ai arunca apoi cand te-ai plictisit sau nu-ti mai place. Aici e vorba oameni. Odata e faci asta devii responsabil ptr ei.

Nu sunt genul "oamenii n-ar trebui sa divorteze". Poti sa divortezi de cate ori vrei. Partea nasoala e cand ai copii (aici chiar nu mai poti sa te intorci de la asta). Si chiar si aici, daca esti un parinte bun dar intr-o casnicie care nu merge, n-am nimic impotriva unui divort. Dar divortul n-ar tb sa afecteze copilul, sa nu-l bage pe el la mijloc intre rafuiala celor doi. Sunt parinti care au stat impreuna ptr copii lor, dar erau nefericiti unul cu altul, si asta a ajuns sa fie mai rau decat un divort. Copii care isi doreau ca ai lor sa divorteze ptr ca viata lor de familie era afectata de conflictul dintre cei doi soti.

Oamenii sunt egosti, chiar si cand nu cred ca sunt, iar parintii nu fac exceptie. Cand esti parinte orice rahat pe care-l faci iti poate afecta copilul. Asa ca ar fi bine sa faci cat mai putine rahaturi, constiente sau nu. Si eventual sa incerci sa le corectezi pe cele pe care le-ai facut. Ai responsabilitatea asta.

Nu stiu ce va fi, dar stiu ca vreau sa respect ce am scris mai sus.

Author: No One
•marți, aprilie 21, 2015
We are telling ourselves stories of greatness. Dreaming of what we may become one day. But what of today?

***

Revin din nou la ideea de a scrie putin per postare. Cateva idei. Probabil asa par mai destept, mai interesant si mai putin penibil :)) Dar e si faptul ca mai putin e mai concis si se leaga mai bine. Asta e ptr generatia Vine :P Asa e si cu clipurile de acolo: sunt mai concise si se leaga mai bine. Si nu plictiseste pe nimeni. Si eu aberez mai putin :P

E The Situation, eu sunt The Aberration :))

Daca scriu asa scurt atunci ma intreb unde sa le trec: aici, pe TB sau pe Twitter? Poate pe toate trei.

Ma uit la vizualizari si ma bucura ca nu cresc. Ca daca scriu aici ceva mai personal o sa fiu mai ferit. E ironic chiar. Acum mai multi ani voiam sa fiu mai citit.

Later Edit: Ma gandeam ieri ca n-ar fi trebuit ma iau de Seth pe diverse bloguri. Sa n-ar fi venit pe aici si ar fi stricat apele. Dar a fost greseala mea. Acum nu mai sunt asa interventionist, nu mai replic si nici nu mai scriu prin alte parti. Dar totul inspre bine. Poate toata chestia asta m-a impins spre ceva mai bun ptr mine ca scriitor de blog.

E 4 dimineata. Am dormit de la 20 ieri pana la 2:30 azi (eram obosit). Unu, e placut sa stai noaptea. Doi, tb sa ma culc la loc. Trei, parca am facut ceva "interesant" ptr ca m-am culcat mai devreme :P (si ca m-am trezit in plina noapte cu cateva ore inainte sa ma trezesc ptr servici).

Incerc sa-mi gasesc puterea de a lucra ptr servici. Motivarea. Imi zic ca asta imi poate folosi mai incolo in cariera, o fac ptr bani, ca tb sa ma invat sa muncesc si sa sa fiu perseverent in ceea ce fac chiar daca nu e cu lapte si miere. Nu eram naiv ca e cu lapte si miere, numai ca mi-a scazut motivatia si tb sa depun un efort mai mare sa fiu acolo.

Daca as avea bani sa stau cu degetul in cur (tin minte ca asa a zis Macaulay Culkin odata) mi-as baga picioarele. Dar nu asa cum credeti. M-as duce la munca in continuare dar as fi eliberat de orice prostie. Si mi-as baga picioarele daca ma freaca cineva. As fi in stare de asta. Chiar as trage o satisfactie din asta sincer.

Tot am scris mult. Deci pe blog it is :P


Let's finish what we started

Author: No One
•duminică, aprilie 19, 2015
Am o retinere de a vb aici despre sex (inainte mai atingeam subiectul). Nu ptr ca mi-ar fi rusine despre asta (poate doar sa nu par aiurea), ci... de fapt sa nu par aiurea (daca simt asa, simt nevoia apoi sa sterg ce am scris, pe ideea "fuck, ce naiba am scris?"). Nici nu vreau sa ma expun in fata altora. Simt ca sunt vulnerabil in subiectul asta, la parerile altora. Pana la urma partea asta din viata mea e mai complicata cumva.

Si totusi ma vad acum, sub impulsul momentului, conchetand cu ideea de scrie cate ceva. Nu stiu daca maine voi mai fi de acord cu faptul ca am scris.

Ma gandesc ca de fapt intri in starea/formă de a face sex dupa ce faci sex. Eu fac rar sex, asa ca dupa ce am facut atunci ii prind gustul. Si apoi dispare cu timpul daca intre timp nu o faci. Si cand revin la el o iau de la capat si iar ii prind gustul dupa.

Ma misc greoi de azi dimineata ptr ca am facut febra musculara la gat si la spate :)) E ciudat sa stiu ca nu pot zice la cei din jurul meu de la ce este, si nici ca o am :)) Oficial sunt inca virgin. Nimeni nu stie decat eu. Ma rog, acum si voi, desi am mai atins subiectul in ultimele luni in cateva postari.

Cumva eu am o viata nebuloasa. Nimeni nu stie de la mine ce e in ea (acum nu stiu ce banuiesc altii, dar atata vreme cat nu aflu, nu ma intereseaza sau deranjeaza). Ma vad din ce in ce mai mult nevoit dar si cochetand cu ideea de a-mi trai viata in secret si solitar. Poate acolo se va naste omul de maine.

Iar daca se va impiedica un baiat pe aici (banuiesc ca un barbat ar tb sa stie asta deja) zic ca orice femeie e in propriul ei fel, simplist vorbind ce i se potriveste uneia poate sa nu i se potriveasca alteia. De fapt asa suntem si noi barbatii chiar daca parem toti la fel. Scriu asta despre femei ptr ca acum mi s-a cimentat ideea asta in cap. Acum simt ca am asimilat-o bine.

Maine tb sa ma duc la servici si nu vreau.

Viata mea nu e deloc perfecta. De fapt is far from it. Si nu stiu ce se va alege de ea. Nu stiu. Poate sa se aleaga si praful la felul cum o traiesc. Stiu ca pot sa o traiesc mult mult mai bine decat acum. Ca pot dar nu o fac. Vorbesc sa ii dau un sens, caci acum e in vant, fara sens.

As scrie (o carte), as canta la chitara, m-as duce la sala, am face catarari (in sala) sau as trage cu arcul, as pleca in excursie prin Europa. Excursia mi-a place sa o fac cu cineva, restul pot sa le fac si singur.

Here's for a better to tomorrow.

Author: No One
•sâmbătă, aprilie 18, 2015
Ce ati patit dragii mei? Imi face placere sa va revad. Cine stie, poate nu se opreste aici.

De la primavara vi se trage. Sigur.

***

Si ca sa nu mai irosesc o pagina separata, bag un copy/paste la comentariu de-al meu de undeva (e si pe Fb-ul dumnealui, celui ce detine blogul asta). Ma gandeam sa explic de unde pana unde, dar cred ca poate fi self explanatory.

I read the book from which I assume you took King's tips. "On writing" is its name if I recall correctly. Interesting to say the least. And very accesible. Well, it is also part biography.

As I see it, first thing is "write" :P Then, write even if you don't feel like it. Write every day, almost every day if you are really busy with other things (like a job, because you have to feed your ass :P). Write even if that writing is not good.

I wish I could write, not necessarily as a career (most likely I will have a career in law, as this is what my job is right now), but for me. Why? 1. for my peace of mind, as a meaning to get disconnected from this world, its roughness or my thoughts, my fears etc. 2. because "If you can't find what you are looking for (in other people's books), then write it yourself". I am trying to find that book, that has in it exactly what I want, but I can't quite find it, so maybe I should write it. That book I would want to discover on the shelves someday.

But I am lazy, and afraid. Writing, as working, is something (in my opinion) that has to be constant, not today and maybe 2 months from now. Afraid, because I feel I can't write, something more than amateurish and something more than 2 pages long.

So that's why my "tips" are those above.

***

Today I am in a good mood. Se vede, nu-i asa?

Author: No One
•sâmbătă, aprilie 18, 2015
Nu pot sa nu constat ca astazi, intamplandu-se ceva, in loc sa-mi fac ganduri si tristeturi ("de ce e asa?", "de ce tb sa fiu tocmai eu ala", " de ce la altii merge si la mine nu" - chestii de astea) asa cum in general fac in unele situatii, am trecut peste. Astazi am devenit imun. Asta nu inseamna ca situatia a fost mai buna (poate putin putin :P) dar in schimb nu m-am mai stresat. Poate acceptarea e primul pas spre mai bine.

In rest, astazi ploua, si eu ieri am zis ca vine vara (ptr ca nu era frig cu geamul deschis noaptea). Si chiar a fost vara, iar eu ma intrebam cand a fost primavara. Ca mai mult de 2 saptamani nu a fost.

In rest (part deux), s-a terminat concediul meu si de luni la munca. Si o sa am o saptamana ocupata la cate s-au adunat. Ieiiii ptr munca in administratie, cimitirul in care, daca nu esti atent si pleci, poti sa mori.

Numai bine dragii mei.
Author: No One
•vineri, aprilie 17, 2015
Well, this is something you don't see every day. Si cum de a ajuns asta la mine, nu stiu.

Click sa o mariti

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•joi, aprilie 16, 2015
Sunt lenes, uneori as zice foarte lenes. Si dupa cum va dati seama asta imi limiteaza, uneori serios, viata. Sunt nemultumit da, dar cum continui sa fiu asa nu stiu ce as mai putea zice mai mult.

Am evitat sa zic "lenes" pana acum. E un cuvant urat. Comod suna mai bine, nu?

Anyway, that's how things roll in my life.

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•luni, aprilie 13, 2015
Mi-as dori sa ma trezesc in fiecare zi la orice ora imi doresc. Sa nu ma duc la servici si nu fac nimic toata ziua.

Dar cum traim intr-o lume in care tb sa te hranesti, sa ai o casa si sa ai bani ca sa-ti cumperi diverse prostii, I guess this is out of the question.

Mi-am luat concediu si am o saptamana "libera". E 3:46 dimineata si maine ma voi trezi cand vrea muschiul meu (sau ma rog, cand se trezeste el).

Probabil undeva inspre 12.

Linkuri de întoarcere către această postare
Author: No One
•sâmbătă, aprilie 11, 2015
Prins intr- o stare, a certain mood. Sub o melodie si vreme buna.

Caught in a mood. Gata, stiu ca de acum incolo nu ma mai voi desprinde de mood-ul asta. Replay. Si din nou replay.

Stiu ca sunt prins si stiu ca nu voi mai fi productiv in orice altceva.

I just sit here, riding this wave, never wanting to let it go.

Totul era atat de simplu...

Author: No One
•miercuri, aprilie 01, 2015
Tocmai ce am vazut un clip pe FB (nu-i dau share) in care pe stanga era tipul batandu-si cainele si pe dreapta (imaginea e impartita in 2) e tipul (banuiesc ca e el) fiind batut de cineva.

Oamenii in comentarii zic ca merita, ca i-ar face la fel.

Iubesc animalele, am si eu un caine, nu suport sa le vad batute si ma supara cand vad asta. La vremea cand era scandal mare ca maindanezii sa fie eutanasiati parerea mea a fost sa nu, ptr ca viata e viata, chiar si una a unui animal (desi ati putea pune intrebarea, dar cum ramane cu porcii si gainile si restul animalor care sunt omorate ca sa le mancam noi mai apoi? Nu stiu ce sa vad zic, doar pot sa constat ca e mai acceptat social se pare. Cinic nu?)

Si totusi nu sunt de acord ca asta e solutia, sa vrei si sa-ti faca placere ca respectivul sa fie si el batut. Pai in situatia asta, nu esti ca el? Cu ce te ridica peste el? Ca esti moral si ca cica simti? Pai ptr el de ce nu simti cand e plin de sange?

Plus, si probabil ca aici nu veti fi de acord cu mine, nivelul nu era proportional. Omul nu si-a batut cainele la sange, il lovea mai mult cu palma (am vazut si mai rau), pe cand el era plin de sange, cu fata sparta si tot se dadea in el.

Daca e el, da sunt de acord ca asta e karma. Una mai putin subtila dar totusi una.

Si la sf o sa zic ca eu nu as da like la clipul ala oricat de justificat de asta m-as simti.

ps: ma ingrozeste cruzimea oamenilor din comentari, cum e in cazul asta. asta arata ca oricine poate fi la fel de crud asa cum era si stapanul cainelui dar si cel care-l batea.

Si nu pot sa nu vad ipocrizia. Sa te mai crezi bun (si justificat) dar sa oferi aceeasi solutie coborandu-te la acelasi nivel.

Oamenii zic, si cred, o groaza de prostii si din pacate pe net le vezi cel mai bine. Vezi ce scriu unii si iti dai seama cat de jos e nivelul.