Author: No One
•sâmbătă, noiembrie 07, 2015
Gandesc prea mult. De cele mai multe ori ca nu trebuia sa fac aia sau aia, apoi ca nu fac nu stiu ce chestie care trebuia sa o fac. Ca nu fac bine unele lucruri. Ca de ce sunt asa sau pe dincolo. In general gandesc mult despre mine, ca persoana si in relatie cu lumea din jurul meu.

Daca ati stii cate dubii am cand scriu ceva. De fapt dupa ce scriu.

Si de obicei cand ceva ma cuprinde (ma deranjeaza ceva, ori ma supara, ori ma gandesc la ceva care mi s-a intamplat), nu pot sa shake it off ptr moment. Sunt prins acolo ptr un timp (care cu varsta parca tinde sa fie mai scurt). Raman acolo si ma gandesc si ma framant. Sunt destul de usor de tulburat zic eu. Acum ca se vede sau nu, nu stiu.

Nu stiu cum sunt altii, asa ca nu pot face comparatii.

Fiind o persoana nevorbareata care nu prea indrazneste sa vorbeasca cu alte persoane am invatat sa alunec in gandurile mele. Sa discut acolo. Sa privesc in gol intr-un punct unde nu e nimeni in fata mea. Sa imi scriu postarile imaginare (ptr ca de obicei gandesc de parca as prezenta altcuiva cele gandite, ca intr-un blog). Si sa am rabdare.

Gandesc mult. Si ca orice lucru are si parti bune (prin introspectie) si parti rele (ca gandesc mult si in gol fara sa ajung neaparat undeva).


This entry was posted on sâmbătă, noiembrie 07, 2015 and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.